George Constantinescu (Gogu)

George (Gogu) Constantinescu (n. 4 octombrie 1881, Craiova, d. 11 decembrie 1965, Coniston, Cumbria, Marea Britanie) a fost un inovator, inventator, savant, om de știință și inginer român.
A demonstrat ca lichidele sunt compresibile (tot domeniul sonicitatii se bazeaza pe acest lucru) desi toate manualele de fizica sustin si azi exact opusul. I-au fost refuzate primele brevete in America deoarece conducerea institutului de patente a considerat nerealizabile inventiile tocmai datorita teoriei incompresibilitatii lichidelor. A fost responsabil pentru crearea unui nou domeniu al mecanicii, numit sonicitate, care descrie transmiterea energiei prin vibrații în corpurile fluide sau solide.
A aplicat noua teorie în numeroase invenții:

- motorul sonic,
- pompa sonică,
- ciocanul sonic,
- ...

Printre alte realizări ale sale se mai numără și un dispozitiv de tragere printre palele elicei indiferent de turația acesteia și primul schimbător de viteze automat. A participat activ la construcția de avioane engleze, tipul Bristol, în perioada cât a locuit în Anglia.
A fost printre primii care a folosit betonul-armat în construcția clădirilor din România - printre clădirile construite de acesta: Cazinoul din Constanța, Castelul de apă de la Periș, podurile de peste râul Siret de la Adjud, Răcătău, Roman, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace, Marea Moschee din Constanța (Moscheea Carol I).
Gogu Constatinescu a avut una dintre acele minți geniale, ale cărei idei au devansat cu mult timpul existenței sale fizice, dar care astăzi își păstrează actualitatea, surprinzând prin acuratețe, inventivitate și aplicabilitate.

În contul lui Gogu Constatinescu figurează peste 317 de brevete de invenție, parte patentate în SUA, Danemarca, Elveția, Austria, Germania, Marea Britanie, Franța, România etc., precum și altele, care nu au fost niciodată publicate. Un mic calcul ne arată că de la apariția primei invenții (1907), până la data trecerii în eternitate (1965), în medie, la fiecare 4 luni a fost realizat un brevet, iar dacă socotim doar anii săi cei mai prolifici, rezultă o invenție pe lună.
Multe dintre prezicerile lui Gogu Constatinescu au apărut și au dispărut, multe se folosesc astăzi sau retrezesc interes. A cucerit faimă academică și onoare profesională atât acasă cât și în străinătate, dar a fost mai puțin răsplătit pentru ceea ce a făcut în domeniul materialelor. Ca și cei mai mulți inventatori, a suferit dezamăgiri în străduințele sale de a convinge industria și oficialitățile de valoarea ideilor sale.
Omul de știință și inginerul Gogu Constatinescu a fost cel care a dezvoltat și aplicat Teoria Sonicității, o nouă știință referitoare la transmiterea puterii prin lichide, solide sau gaze. Dar Gogu este încă comemorat cu stimă de publicul general și piloții din Serviciul Aerian, ca omul care a inventat dispozitivul de tragere sincronizată pentru avioanele din Primul Război Mondial. În acest context, la 29 martie 1920, renumitul ziar "The Times" publica: "Vice Mareșalul Sir John Maitland a prezidat sâmbătă o prelegere a domnului Gogu Constatinescu în Sonicitate (transmiterea puterii prin vibrații), dată la Politehnică, sub auspiciile unei serii de prelegeri pentru profesori ai Consiliului Ținutului Londrei. Sir John Maitland a spus că datorită d-lui Constatinescu și dispozitivului de tragere pe care l-a inventat, noi am deținut supremația peste germani în aer, așa cum am făcut-o".
Cu toate că opera lui Gogu Constatinescu este de o valoare inestimabilă, ea nu a fost cunoscută îndeajuns, în bună parte datorită caracterului secret dat de utilizările preponderent militare, iar pe de altă parte puținelor publicații referitoare la aceasta. Astfel, primul volum publicat în 1918 la Londra, într-un număr limitat de exemplare, a fost declarat secret de către guvernul Marii Britanii, din cauza explicațiilor pe care le avea noua teorie în domeniul armelor și mijloacelor de război.
Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la nașterea ilustrului nostru compatriot, s-a încercat umplerea golului de informare privind realizările sale prin apariția a trei lucrări semnificative:„Inventeurs de genie. Gogu Constantinescu.”, Editura Mediamira, Cluj-Napoca 2006, „Tratat de Teoria Sonicității”, (600 pagini) și „Integrala Invențiilor” (4 volume, peste 2000 pagini), Editura Performantica a Institutului Național de Inventică, Iași 2006 (lucrări apărute cu sprijinul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică).
Recunoașterea lui Gogu Constantinescu pe plan internațional este atestată printr-un tablou publicat de revista britanică „The Graphic” în anul 1926, în care sunt prezentate ilustre personalități științifice ale vremii, începând cu Einstein, Edison, Kelvin, Gogu Constantinescu, Rutherford, Marie Curie etc.

Domeniile atinse de geniul lui Gogu Constatinescu au fost foarte diverse, realizările practice fiind impresionante, dintre acestea menționăm o mică parte:
- A promovat utilizarea betonului armat. Era o sarcină grea deoarece metoda dăduse rezultate dezastruoase în alte părți ale Europei, cum ar fi podul "Celestial Globe" de la Expoziția Universală din Paris din 1900 și hotelul "Black Bear" din Basle din 1903. A construit primul pod de beton armat cu traverse drepte din România, 1906, a consolidat cupola Palatului Parlamentului (care suferise deplasări și fisurări), a realizat cupola minaretului Moscheii din Constanța etc., cu toată opoziția fostului său profesor, marele Anghel Saligny. Aceste lucrări dăinuie și astăzi.
- A elaborat „Teoria Sonicității” (metoda de transmitere a puterii, prin unde de presiune, utilizând proprietatea de compresibilitate a lichidelor).
- A construit cel mai performant sistem de sincronizare a tragerii la avioane, prin spațiul lăsat de palele elicelor acestora.
- A materializat primul tun sonic.
- A proiectat și construit „Convertorul Gogu Constantinescu”, prima cutie de viteze automată, pentru automobile și locomotive, fără ambreiaj și roți dințate, bazată pe efectul inerțial al maselor în mișcare.
- A gândit primul Hidroglisor care a fost materializat în jurul anilor 1970 de către ruși.
- A demonstrat efectul termic al sonicității prin realizarea primului calorifer sonic.