Nicolae Baciut

Nicolae Baciut

Biografie Nicolae Baciut (1956)

Poet, Eseist, Traducator

Numit și Ioan Nicolae.
S-a născut pe 10 dec 1956.
Ţara de origine România
Citate de Nicolae Baciut

Nicolae Baciut, nascut la 10 decembrie 1956, la Chintelnic, judetul Bistrita-Nasaud. A urmat clasele I-VI, la Scoala Generala Chintelnic, judetul Bistrita-Nasaud, (1963-1969), clasele VII-VIII, la Scoala Generala Nr. 1, Bistrita, 1969-1971, clasele IX-XII, la Liceul "Liviu Rebreanu", Bistrita, 1971-1975, si Facultatea de Filologie, sectia romana-engleza, Universitatea "Babes-Bolyai", Cluj-Napoca, 1978-1982.

Si-a inceput activitatea publicistica in timpul studentiei la revista "Echinox", Cluj-Napoca, unde a fost redactor, apoi secretar de redactie, intre 1978-1982, a fost profesor, director adjunct la Scoala Generala Galesti, judetul Mures, intre 1982-1983, redactor la revista "Vatra", Targu-Mures, intre 1983-2003, corespondent la Televiziunea Romana, Bucuresti, Departamentul Emisiunilor Informative, intre 1991-2003, redactor-sef la Editura Tipomur, Targu-Mures, intre 1991-2003, redactor-sef la revista "Mondo bussines", Targu-Mures, in 1995, redactor cultural la cotidianul "Cuvantul liber", Targu-Mures, 1999 -, director la revista "Alpha", Targu-Mures, 1990, secretar de redactie la revista "Societatea incotro?, Targu-Mures, intre 1995-1997, director la revista "Gura lumii", Targu-Mures, intre 1997-1999, redactor-sef la revista "Teatru-n teatru", Targu-Mures, in 1998, redactor-sef la revista "Ambasador", Targu-Mures, intre 1996-2003, coordonator al publicatiilor "Gazeta Reghinului", 1990-, "Informatia mureseana", 1991-1993, "Fagurel" (revista pentru copii) si "Codrul Cosminului", publicatii pentru Bucovina de Nord, tiparite la Targu-Mures, 1994-1998, al revistei "Comlodul", Raciu, judetul Mures, 2001-, cadru didactic asociat la Universitatea de Arta Teatrala din Targu-Mures, din 1998, publicist comentator la Mesagerul de Bistrita-Nasaud, 2005, director al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mures, din februarie 2001, membru in Consiliul de Administratie al TVR, din 1995, si membru supleant, 1997-2001, deputat in Adunarea Eparhiala Ortodoxa de Alba Iulia, din 1998, si deputat in Adunarea Nationala Bisericeasca din 2002. Bursier al "Magazine Publishers of America", iulie-septembrie 1990.

Doctorand in litere, din 2004, la Universitatea "Babes-Bolyai", din Cluj-Napoca, cu o teza despre Caragiale, Cehov si Ibsen.

Masterat la Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Stiinte Politice si Administrative, 2004 - 2005.

Membru al Cenaclului "Echinox", 1978-1982, al Cenaclului revistei Vatra, 1981-1989, al Cenaclului "Romulus Guga", 1984-1989, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, din 1990.

A colaborat la revistele Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafarul, SLAST, Flacara, Transilvania, Dialog, Opinia studenteasca, Napoca Universitara, Miscarea literara, Poesis, What’s Going On Here, The New Farmm, Emmaus, SUA, Poezjia, Katowice, Polonia, Fjala, Flaka e välläzarimet, Iugoslavia, Ungaria s.a., la Radiodifuziunea Romana, studiourile Cluj, Targu-Mures, Bucuresti, si la Televiziunea Romana, programele I, II, TVR Cultural, TVR International.

I-au aparut poeme in revistele Magyar Lettre International, 2001 (poemele Allatkerti sétak si Arviz, in traducerea lui Fazakas Attila), Poezja nr. 1/3, p.91-92, (Apel wieczorny si Inna pora roku, in traducerea lui Valeriu Butulescu).

A fost inclus in Antologia Spatii posibile, Bistrita, 1979, in antologia Biblioteca Opinia, Iasi, 1981, Caietul debutantilor, 1980-1981, Editura Albatros, 1983, Alpha ‘84, Editura Dacia, 1984, antologia Cantecul patriei, Editura Albatros, 1996, antologia Un sfert de veac de poezie la Sighetu Marmatiei, Fundatia Luceafarul, 1998, antologia Eminescu pururi tanar, Editura Litera, 1998, antologia Patruzeci de poeti bistriteni, Editura Aletheia, Bistrita, 2001, antologia Ceasul de flori, Editura Tipomur, Targu-Mures, 2001, antologia Cenaclul literar George Cosbuc - 30, Editura Aletheia, Bistrita, 2001, antologia Imblanzitorul de timp, Editura Tipomur, Targu-Mures, 2003, Antologia poetilor ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor si Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poetii revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004.

Fondator al Cenaclului "Virtus Romana Rediviva", Bistrita, 1975, a initiat in 1979, in revista Echinox, ancheta "Dreptul la timp", despre generatia ’80, continuata in revista Vatra in 1984, pana la suspendarea ei, in 1985, de cenzura, a fondat Cenaclul "Hyperion", Targu-Mures, 1983, devenit din 1984 "Romulus Guga", initiator al Concursului de Poezie "Romulus Guga", Targu-Mures, 1985, cu editii anuale, fondator al revistei lunare Alpha, Targu-Mures, aparuta in 12 numere in 1990, a infiintat prima editura targumureseana postdecembrista, Casa de Editura "Alpha", initiator si autor unic al revistei Noul Pamant, din care a aparut un singur numar, in 1990, la Emmaus, SUA, initiator al Taberei de Pictura Millenium, de la Sovata, o singura editie, in 1999, initiator al colectiei "Poetii orasului Targu-Mures", in 2001, al Concursului de Poezie Religioasa "Credo", Targu-Mures, 2001, cu editii anuale, al Concursului de Poezie si Eseu pentru Elevi si Studenti "Serafim Duicu", Targu-Mures, 2001, cu editii anuale, al Taberei de Pictura si Sculptura in Sare de la Salina Praid, 2001, cu editii anuale, al Taberei de Sculptura in Lemn "Interart", de la Reghin, 2002, cu editii anuale, al Salonului Judetean de Carte Mureseana, in 2001, cu editii la Reghin si Tarnaveni, al Teberei de Pictura "Apollo", cu tema "Nudul", Sangeorgiu de Mures, 2003, a initiat seria de volume Repere Culturale Muresene, I - 2002, II - 2003, III - 2004, IV - 2005, Editura Tipomur, a initiat galerii de arta in spatii nonconventionale - banci, sedii de firme etc.

A debutat cu publicistica in ziarul bistritean Ecoul, si cu poezie in revista Liceului "Liviu Rebreanu" din Bistrita, Zari senine, in 1975, facand parte dintr-un grup de poeti tineri, intre care Domnita Petri si Cleopatra Lorintiu, membri ai cenaclului liceului.

Dupa mai multe prezente in volume colective, a debutat in volum in 1986, la Editura Dacia, cu Muzeul de iarna, versuri.

A publicat volumele Memoria zapezii, poeme, Editura Cartea Romaneasca, 1989, Jocuri incrucisate, versuri pentru copii, Casa de Editura "Alpha", Nostalgii interzise, versuri, Editura Columna, Targu-Mures, 1991, America, partea nevazuta a lunii, jurnal de calatorie, Editura Tipomur, Targu-Mures, 1994, Anotimpul probabil, interviuri, Editura Tipomur, 1995, Casa cu idoli, versuri, Editura Tipomur, 1996, A doua America, jurnal, Editura Tipomur, 1996, Si asa mai departe, publicistica, Editura Arhipelag, 1997, Curs si recurs, interviuri, Editura Tipomur, 1997, Oglinzi paralele, interviuri, Editura Ambasador, 1997, Lina lumina, versuri pentru copii, Editura Tipomur, 1999, Babel dupa Babel, interviuri, Editura Tipomur, 2000, Manualul de ceara, versuri, Editura Academos, 2001, Aproape departe, interviuri, Editura Tipomur, 2001, Poduri de umbra - Hidak az arnyekok felett, versuri, editie bilingva romana - maghiara, traducator Toth Istvan, Editura Tipomur, 2001, N.Steinhardt. Intre lumi. Convorbiri cu Nicolae Baciut, editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Dacia, 2001, Ceasul de flori, antologie de poezie targumureseana, Editura Tipomur, 2001, Solstitiu la Echinox, versuri, Editura Tipomur, 2002, Zona libera, interviuri, publicistica, Editura Tipomur, 2003, Alb pe alb, versuri, Editura Tipomur, 2003, Muntele Athos din Muntele Athos, jurnal, Editura Tipomur, 2004, De la San Francisco la Muntele Athos, Editura Reintregirea, 2004, O istorie a literaturii romane contemporane in interviuri, Editura Reintregirea, 2005, Valori muresene de patrimoniu, documentar, Editura Tipomur 2005.

I-a fost editat CD-ul "Muntele Athos din Muntele Athos", realizat de Margareta Puscas, la Radio Targu-Mures.

A editat la Editura Tipomur aproape 400 de titluri din 1991 incoace, a scris zeci de prefete, postfete.

A realizat aproape 3000 de reportaje TV.

Referinte critice (selectiv):

In reviste: Niculaie Stoian, Amfiteatru, 1981Ion Pop, SLAST, 1982, Cezar Ivanescu, Luceafarul, 1983, Petru Poanta, Tribuna, 1985, Cornel Moraru, Vatra, 1986, Marian Papahagi, Tribuna, 1986, Gheorghe Grigurcu, Steaua, 1986, Nicolae Manolescu, Romania literara, 1986, N. Steinhardt, Tribuna, 1986, si in Pledoarie pentru o literatura "nobila si sentimentala", vol. II, Ed.Cronica, 2001. p.20-22, Dumitru Andrasoni, Ecoul, nr. 1705, 12 august 1986, C. Pricop, Convorbiri literare, 1986, Traian T. Cosovei, SLAST, 1986, Gabriel Rusu, Tomis, 1986, Radu G. Teposu, Flacara, 28 iunie 1986, p. 11, Eugeniu Nistor, Orizont, 1986, Constantin Zarnescu, manuscris, Serafim Duicu, Steaua rosie, 14 iunie 1986, p. 3, Gellu Dorian, Caiete botosanene, nr. 4 / 1987, p.4, Cornel Moraru, Vatra, 1987, Zaharia Sangeorzan, Cronica, 1987, Constanta Buzea, Amfiteatru, 1987, Bucur Demetrian, Ramuri, 1987, Cristian Livescu, Cronica, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988, p.7, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, Romania literara, 1990, Gabriel Stanescu, Albina, nr. 9/ septembrie 1990, Alina Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p.3, Eugeniu Nistor, Steaua, ianuarie 1990, pp.55 - 56, Rodica Beraru Draghincescu, manuscris, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Cornel Munteanu, Solstitiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 245/ august 199l, p. 4, Ioan Milea, Tribuna, nr.15/ 12 aprilie 1991, Al. Pintescu, Poesis, 1991, Traian T. Cosovei, Contemporanul nr. 42/ 18 octombrie 1991, si in volumul Hotel Urmuz, Editura Calauza, 2000, pp. 100 - 102, Alexandru Plescan, Romania literara, "Postmodernist pierdut in gradina", Romania literara 24, nr. 47 /21 noiembrie, 1991, p. 10, Traian T. Cosovei, Contemporanul, 1992 (ianuarie), 1992 (octombrie), Alexandru Pintescu, Poesis nr. 11 - 12 / 1991, p. 5, si nr. 1 / 1992, p. 5, Cornel Munteanu, Steaua, 1992, Bucur Demetrian Ramuri, 1993, Adrian Manarca, Rasunetul, 7 august 1993, p. 3, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1 octombrie 1994, p.3, Silviu Achim, Adevarul nr. 1381 / 6 octombrie 1994, Alina Cuceu, Echinox, 1994, Gavril Moldovan, Rasunetul nr. 1214/28 septembrie 1994, Cristian Stamatoiu, Vatra, 1994, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1994, Daria Coros, Clipa cea repede, nr. 3/1994, p. 10, Viorel Chirila, Familia, 1995, pp. 76-77, Adriana Cean, Tribuna, "Spatii ale regasirii", 21 septembrie 1995, p. 4, Florian Roatis, Graiul Maramuresului, 31 martie 1995 si in volumul Caietele de la Rohia, N. Steinhardt sau fericirea de a fi crestin, Editura Helvetica, 1999, pp. 25 - 27, Ion Moise, Minerva, nr. 46-47/1995, p. 13, Cristian Stamatoiu, Vatra 278/1995, p. 14, Bianca Bogdan, 24 ore muresene, Cornel Moraru, Cuvantul liber, 1995, Ion Moise, Minerva, 1996, p.12, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 24 februarie 1996, p.3, Zburatorul nr. 4 - 10/1996, p. 26, Ambasador nr.6/1996, p. 6, Marius Insuratelu, Cuvantul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Stir, Mesagerul, 1996, I. S. Moisa, 24 ore muresene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafarul, 1996, M. Pistanila, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburatorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Stir, Viata azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1997, Stefan Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Stefan Covrig, Cuvantul liber, 1997, Ion Seuleanu, Cuvantul liber, 1997, Razvan Ducan, Gazeta Reghinului nr. 4/1998, Alex. Stefanescu, Romania literara, 1998, Razvan Ducan, Cuvantul liber, 30 martie 1999, Iulian Boldea, 24 ore muresene, 30 iunie 2000, p.5, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 2000, Iulian Boldea, Tarnava, 2000, Dumitru Mircea Buda, Jurnalul de Mures, nr. /2001, Camelia Craciun, Vatra, 2001, Tit Liviu Pop, Poesis, nr. / 2001, p. 26 p. 119, Valentin Marica, Cuvantul liber, nr. / 2001, Tit Liviu Pop, Mesagerul literar si artistic, nr. 24, octombrie 2001, p.II, si in Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura "George Cosbuc", 2003, Adrian Alui Gheorghe, Convorbiri literare, ianuarie 2002, Silvia Obreja, Jurnalul de Mures, 18 ianuarie 2002, p. 3, Tit Liviu Pop, Mesagerul literar si artistic, nr. 1(28), ianuarie 2002, p.2, Roxana Olteanu - Rosu, Meandre, nr. 1/2003, Valentin Marica, Cuvantul liber, nr. 251 / 23 decembrie 2003, Aurel Hancu, Cuvantul liber, 2003, Alexandru Pintescu, Poesis, nr. 148/149/ 2003, pp. 56 - 58, si volumul Retorica aproximatiei, breviar de poezie optzecista, 2004, Cristian Stamatoiu, Cuvantul liber, 2003, p.6, Iulian Boldea, Cuvantul liber, nr. / 2003, p.3, Aurel Hancu, Cuvantul liber, 24 februarie 2004, p. 6, Aurel Hancu, Cuvantul liber, 26 octombrie 2004, Lazar Ladariu, Cuvantul liber, 2003, p. 3, Laurean Stanchescu, Cuvantul liber, 17 ianuarie 2004, p.3, Valentin Marica, Cuvantul liber, 2004, Marcela Ciortea, Astra blajeana nr. 2/2005, p. 19, Daniela Panazan, Astra blajeana nr. 2/2005, p.19, Lazar Ladariu, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p.5, Valentin Marica, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p.5, Ion Ilie Milesan, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p.5, Valeriu Russu, Adevarul, 19 mai 2005, Victor Stir, Mesagerul literar si artistic, iunie 2005, p. 2, Ion Longin Popescu, Formula As, 23 mai, 2005, Gabriela Macanasu, 2005, manuscris, Maria Teodor, Pasii Profetului, (Alba Iulia) mai, 2005, p. 14, Alex. Stefanescu, Romania literara nr. 15/2005, p.4, pr. Ovidiu Vintila, Blaj, manuscris, Victor Stir, Mesagerul literar si artistic, august, 2005, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 7 decembrie 2005, p. 1.

In volume: Traian T. Cosovei, Pornind de la un vers, Editura Eminescu, 1990, Eugeniu Nistor, Nostalgia golfului, Casa de Editura Mures, 1993, Radu G. Teposu, Istoria tragica si grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Editura Eminescu, editia I, 1993, editia a II-a, Editura Dacia, 2002, Fantezismul abstract si ermetic, pp. 125-126, Gheorghe Craciun, Competitia continua: Generatia ’80 in texte teoretice, Editura Vlasie, 1994, Romeo Soare, Careul cu prieteni, Editura Ambasador, 1996, Teodor Tanco, Dictionar literar 1639-1997 al judetului Bistrita-Nasaud, Editura Virtus Romana Rediviva, 1998, Valeriu Bargau, Generatia ’80, precursori si urmasi, Editura Calauza, 1999, Ana Cosma, Scriitori romani mureseni, Editura Tipomur, 2000, Traian T. Cosovei, Hotelul Urmuz, Editura Calauza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatura nobila si sentimentala, Editura Cronica, 2001, Ion Bogdan Lefter, Scriitori romani din anii ’80-’90, Dictionar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura "George Cosbuc", 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximatiei (breviar de poezie optzecista), Editura Timpul, Iasi, 2004, Petru Poanta, Efectul "Echinox" sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Romana, Dictionar general al literaturii romane, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 -405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechis, Dictionar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005.

A fost distins cu Premiul I la Festivalul Artei si Creatiei Studentesti, Timisoara, 1979, ca membru in trupa de teatru a Casei de Cultura a Stdentilor din Cluj-Napoca, Premiul revistei "Luceafarul" la Festivalul "Baladele Dunarii", Galati, 1979, Premiul Special al Juriului la acelasi Festival, editia 1980, Premiul revistei "Luceafarul" la Festivalul de Poezie "Nicolae Labis", Suceava, 1981, Premiul II la faza finala a Festivalului Artei si Creatiei Studentesti Suceava, 1981, Premiul revistei "Astra" la Sighetu Marmatiei, 1982, Premiul Editurii Junimea, la Festivalul "M.Sadoveanu", Piatra Neamt, 1982, Premiul revistei "Romania literara" la Festivalul "Vasile Lucaciu", Cicarlau, Maramures, 1982. Nominalizat pentru Premiul "Oscar" in publicistica in 1991, in SUA, Premiul Societatii Culturale "Lucian Blaga" pentru volumele "Memoria zapezii" si "Nostalgii interzise", Premiul pentru publicistica al Asociatiei Scriitorilor Mures pentru volumul "Anotimpul probabil"" 1996, Premiul "George Cosbuc" al Uniunii Scriitorilor pentru volumul "Casa cu idoli", Bistrita, 1997, Premiul Asociatiei Scriitorilor Mures pentru volumul "Curs si recurs", 1999, Premiul Asociatiei Scriitorilor Mures pentru volumul "Babel dupa Babel", 2000, Premiul "Maria Ivanescu" pentru traducerea in colaborare cu Alina Cadariu a piesei de teatru "Prieteni absenti", de Alan Ayckbourn.

A primit "Diplome de excelenta" din partea consiliilor locale Reghin, Blaj, Raciu, Premiul "Mihai Eminescu" al Casei de Cultura "M. Eminescu" pentru sprijinul acordat miscarii culturale, Diploma de Merit, acordata de Casa de Cultura "Mihai Eminescu" din Tarnaveni, pentru "sprijinul permanent dat scriitorilor Cenaclului literar "Elena din Ardeal", mai 2005, si a fost distins cu titlul de "Cetatean de onoare" al localitatii Deleni, Mures, pentru sprijinul acordat in promovarea valorilor ortodoxiei.

A participat la lucrarile Congresului Academiei Romano-Americane de Arte si Stiinte, la Reno, Nevada, SUA, in 1995, si Liege, Belgia, 1998.

A calatorit in SUA, Anglia, Franta, Germania, Italia, Austria, Belgia, Olanda, Grecia, Slovenia, Serbia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, de mai multe ori.

Casatorit cu Codruta Baciut, profesoara la Scoala Generala nr. 2, Targu-Mures.

Are doi copii, Raul Mihai Baciut, absolvent al Facultatii de Informatica, Universitatea "Petru Maior, promotia 2005, "si Sergiu-Paul Baciut, student in anul III, la Facultatea de Drept, Universitatea din Sibiu.

Adresa: Targu-Mures, str. Ilie Munteanu nr. 29, telefon 0365/407700.


Repere Critice

"Calitatile poetice ale lui Nicolae Baciut sunt inafara de orice indoiala". (C. Pricop, Convorbiri literare, 1986).

"Nicolae Baciut se releva a fi un impatimit al poeziei, inteleasa nu numai ca modalitate de exprimare a fiintei, ci si ca substanta a acestei fiinte si, desigur, a exprimarii poetice. Poemele sale sunt structurate de un patetism sobru, adesea tinut in frau, spre a nu sentimentaliza, de ironie sau autoironie". (Gabriel Rusu, Tomis, 1996).

"Poet instruit si inteligent, sigur pe mijloacele sale, Nicolae Baciut se afirma de la inceput si din interior ca o voce originala in lirica tanara". (Cornel Moraru, Vatra, 1987).

"Nicolae Baciut este unul din acei poeti rari care inca din tinerete iubeste si exprima esente, contempla stari limita si o face cu calm si sinceritate emotionanta". (Constanta Buzea, Amfiteatru, 1987).

"Provenit din grupul de la Echinox, Nicolae Baciut este in Muzeul de iarna un poet interesant, indeosebi prin finetea scriiturii, eleganta, concisa si cultivata. Se poate cita aproape orice. (…) Remarcabila este ingeniozitatea metaforica. (…) Acuratetea stilistica e neindoielnica, Nicolae Baciut fiind in definitiv un calofil, cu emotii discrete, o natura asa-zicand delicata". (Nicolae Manolescu, Romania literara, 1986).

"Debutantii lui ’86 nu au depasit asteptarile. Multa versificatie, putina poezie autentica. Exista si o exceptie: Nicolae Baciut, Muzeul de iarna. Este un debut de zile mari, care anunta pe unul dintre cei mai talentati poeti ai momentului literar". (Zaharia Sangeorzan, Cronica, 1987).

"Am gasit cu bucurie si nu fara emotie la Nicolae Baciut, una din marile obsesii ale poeziei din vremea tineretelor mele: ideea poemului ca opera impecabila, ca ideal absolut, unic, suprem, atotimbarbator si atotbiruitor al oricarui cuteaza sa scrie versuri". (N. Steinhardt, Tribuna, 1986).

"Privit in contextul debuturilor din ultimii ani, volumul lui Nicolae Baciut face dovada deopotriva a inteligentei si talentului, poezia lui gasind toate argumentele pentru a cuceri si convinge". (Traian T.Cosovei, Slast, 1986).

"Versurile lui Nicolae Baciut au tensiune si eleganta" (Radu G.Teposu, Flacara, 1986).

"Poezia lui Baciut are toate insemnele poeziei adevarate". (Serafim Duicu, Steaua rosie, 1986).

"Rupt din epiderma emotiei, Muzeul de iarna este o introducere fascinanta in viata si patimile poeziei. Fara artificii, fara zgomote lexicale, riguroase si sincere pana la mari adancimi, versurile din acest volum semnaleaza inceputul starii de gratie a poetului Nicolae Baciut". (Rodica Beraru Draghincescu, Astra, 1988).

"Nu ne ferim sa spunem, chiar daca vom fi acuzati, stim noi, poate de entuziasm, ca Nicolae Baciut sare din gramada (fiind prezent inaintea cartii de debut in doua antologii ale debutantii: Albatros si Dacia) direct in plutonul fruntas, pe care se bate moneda poeziei de maine, fiind ales de poezie, nu tolerat de ea". (Gellu Dorian, Caiete botosenene, 1987).

"Nicolae Baciut face trecerea intre echinoxistii manierist -incifrati ai anilor ’70 si cei ai textualismului livresc-anafectiv, in nuanta sa clujeana, din deceniul noua". (Cristian Livescu, Cronica, 1987).

"Nicolae Baciut si-a creat un teritoriu intretinut de fervoare tinereasca, de taietura precisa a versului, de strigatul lucid, izvorat din reflexivitate si interogatie". (Bucur Demetrian, Ramuri, 1987).

"Grav si melancolic, geometru abstract al trairilor, de un senzualism rece, usor livresc al versurilor, Nicolae Baciut se inscrie, prin formula si tematica, in cea mai buna traditie a poeziei echinoxiste". (Iulian Boldea, Ambasador, 1997).

"Nicolae Baciut are de-acum un univers poetic conturat, poezia sa poate intruni cele mai inalte atribute". (I. S. Moisa, 24 de ore muresene, 1996).

"Ardelean prin ascendenta si temperament, refuzand argutia verbala si misticismul suficientei existentiale, repudiind insa neaosismul, mai mult, pariind pe experientele tinand de confluentele culturale, inscolit fara ostentatie, interesat de real, avid de realitate pana la privirea acida a reporterului impenitent, N.B. parcurge stadiul de la discursivitate la metafora revigorata de un sens moral, civic ori chiar (de ce nu?) civilizator". (Al. Pintescu, Poesis, 1991).

"Starea de urgenta degajata si din acest nou titlu (Nostalgii interzise) al lui Nicolae Baciut este cauza/efect al incoltirii eului nevoit astfel sa se retraga in fata unei perpetue ofensive a realului". (Cristian Stamatoiu, Vatra, 1991).

"Versurile din Memoria zapezii il situeaza pe Baciut mai degraba in vecinatatea primei generatii echinoxiste (Adrian Popescu, Ion Mircea, Dan Damaschin) prin caracterul reflexiv al textelor, printr-o accentuata aplecare spre esentele lor, prin familiaritatea cu sensurile grave ale lumii si, mai ales, cu moartea altoita in trunchiul vietii". (Viorel Chirila, Familia, 1995).

"Dupa trei carti de poezie aparute, Nicolae Baciut pare a-si fi consolidat o formula poetica care devine interesanta in contextul a ceea ce, mai demult, numeam Biblioteca din nord". (Traian T.Cosovei, Contemporanul, 1992).

"Starea lirica, statutul cuvantului, poesisul sunt socotite fara prejudecata drept motivari principale ale discursului liric, racorduri plauzibile, necontenit reluate, la substanta sa intrinseca. Biografismului sentimental ori anecdotic i se prefera unul specific, ca aventura a expresiei. Existentialului i se confera un inteles legat de existenta intru poezie, cu nimic mai prejos, sub raportul complexitatii si implicatiilor umane, decat variantele sale ‘clasice’. Tanarul poet isi divulga sensibilitatea la nivelul elaborarii lirice, asadar nu intr-un chip artificios, conventional, alienat, ci, contrar aparentelor, intr-unul genuin. (…) Nicolae Baciut e un poet ce merita urmarit cu interes." (Gh.Grigurcu, Steaua, 1986).

"Nicolae Baciut e unul dintre rarii poeti care (pe urmele lui Nichita Stanescu) dematerializeaza, ‘dezincarneaza’ cuvantul dintr-o tentatie absolutorie: poezia sa pare scrisa intr-o purificata stare de rasa, transmitand continuu o jubilatie a gandului autarhic…" (Cezar Ivanescu, Luceafarul, 1983).

"(Poezia sa) atesta de pe acum o remarcabila putere de inventie metaforica, de conturare a unei atmosfere de notatii adesea totale, uzand de o anume violenta a concretului, menita sa reprime, alaturi de comentariul ironic si autoironic, pornirile sentimentale." (Ion Pop, Slast, 1982).

"Stiinta ambiguizarii, a intersectarii planului afectiv cu al discursului, este exemplara. Poemul face parte din recuzita imagistica, fiziologicul devine limbaj." (Petru Poanta, Tribuna, 1985).

"Nicolae Baciut e un poet al imaginii si inchipuirii si nu al ‘textualizarii’, ceea ce ne face sa credem ca intre mai multele modele expresive ce par a-l fi tentat, cel echinoxist ramane predominant." (Marian Papahagi, Tribuna, 1986).

"Mai decantata in irizari metaforice, cu o mai adanca panza freatica in toposul adiacent al poeziei, noua carte a lui Nicolae Baciut poposeste nebanuit de usor inlauntrul laboratorului de facere a poemului. In postura unei poezii de stare estetica, ea isi aroga dreptul de locuire in perimetrul pe care si-l rotunjeste din mers, fara clauza limitelor, un perimetru neutru, dar al sinelui sau poetic. In el incape toata aventura lirica in care s-a lasat purtat, ca o ofranda feciorelnica, poetul dezmierdat al memoriei zapezii" (Cornel Munteanu, Solstitiu, 1990).

"Absorbtia dramei antologice in campul poetic si stringenta autoreflexiva si autoreferentiala a poemelor estompeaza si ele indicele de implicare existentiala, inchizand suferinta intr-un cerc si privilegiindu-i componenta profesionala. Drama poiesisului ii e, intr-adevar, intima lui Nicolae Baciut si revelatiile sale din interior sunt tulburatoare. Diagrama asteptarii, a pandei, a esecului victorios, a amanarii si provocarii este tema sa de mare productivitate revelata in nuante si in profunzime. Spectacolul poietic e, fireste, unul implicit existential si sub acest unghi el cumuleaza o functie confesiva mult mai ampla." (Al.Cistelecan, Vatra, 1990).

"Biografia ramane, in continuare, dominata de fantasmele cunoscute ale poeziei post-blagiene. O biografie a Poeziei si, cum am zis, a Poetului care umbla prin lumea plina de talcuri pentru a afla arhetipurile si intelesurile.

Nicolae Baciut ii da oarecare identitate, nuantand aceasta calatorie orfica printre lucrurile gravide de semne." (Eugen Simion, Romania literara, 1990).

"Ce nu este cartea: (…) un dictionar complet de autori; (…). Fac aceasta precizare pentru a preintampina unele obiectii referitoare, bunaoara, la absenta catorva minime comentarii asupra poetilor care urmeaza primului val, , mai ale ca printr ei sunt nume de referinta in lirica romaneasca, de la Aurel Sorobetea, Mariana Bojan, Dan Damaschin, Ion Cristofor, Virgil Mihaiu, Nicolae Baciut, la Marta Petreu, Ion Muresan, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Mircea Petean, Dumitru Chioaru, Ioan Milea s.a." (p. 12), "Adevarul e ca poetii reprezentativi ai acestei generatii, Marta Petreu, Ion Muresan, Mircea Petean, Dumitru Chioaru, Ruxandra Cesereanu, Virgil Mihaiu, Nicolae Baciut, Virgil Leon, Ioan Milea, Augustin Pop, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, nu pot fi «descrisi» decat partial si la nivelul unor «tehnici» prin poetica postmodernismului, insa tot atat de adevarat e ca nu mai scriu ca predecesorii lor" (p.159) (Petru Poanta, in Efectul "Echinox" sau despre echilibru, Editura Biblioteca Apostrof, 2003).
Evaluați acest autor:
Generează un alt cod=  

Citate Nicolae Baciut

Nicolae Baciut

Nu mi-ar fi placut sa ma nasc intr-o alta limba

Citat de Nicolae Baciut despre naștere, limbă