Pierre de Coubertin

Baronul Pierre de Coubertin este cel care a avut ideea reintroducerii jocurilor olimpice in epoca noastra. La varsta de 29 de ani el prezinta la Sorbona propunerea sa de reinviere a jocurilor olimpice antice, prin organizarea unei competitii internationale intre cei mai buni sportivi "ai tarilor civilizate". La initiativa sa se creaza in 1894 la Paris Comitetul Olimpic International, el fiind ales presedintele sau. In cartea sa "Les Assises philosophiques de l’Olympisme moderne" el scrie: "Principala caracteristica a olimpismului antic, ca de altfel ca si al celui modern, este de a fi o religie. Sculptand corpul ca o statuie prin exercitii fizice, atletul antic acorda respect zeilor. Facand acelasi lucru, atletul modern isi onoreaza patria, rasa, drapelul".

Primele jocuri olimpice au avut loc la Atena in 1896, ele succedandu-se de atunci la fiecare patru ani. La Atena nu au fost si intreceri feminine, deoarece Pierre de Coubertin era de parere ca, desi sportul nu strica femeilor, corpul lor nu e facut pentru competitii. Dar peste 4 ani, la Olimpiada de la Paris au luat parte si sportive, cu toate ca baronul si-a exprimat dezacordul. El spunea: " O olimpiada cu femei ar fi nepractica, neinteresanta, inestetica si incorecta. Adevaratul erou olimpic este in ochii mei barbatul adult individual. Rolul femeilor la jocurile olimpice trebuie sa fie cel de a incorona pe cei victoriosi".

In 1904 la Saint-Louis sunt admisi la jocuri si atleti din Africa si Asia, chiar si indieni americani, dar nu pentru promovarea principiilor egalitatii rasiale, ci pentru a-i ridiculiza pe cei din alte continente in comparatie cu superioritatea rasei albe. Coubertin s-ar fi opus acestei mascarade, desi unele declaratii ale sale dovedesc ca era patruns – ca multi de pe atunci – de unele idei rasiste. El scrie de pilda in 1901: "Teoria egalitatii pentru toate rasele umane duce la o politica contrara progresului colonial. Fara a ne cobora pana la sclavaj sau la o forma de servitute, rasa superioara are deplina dreptate cand refuza rasei inferioare anumite privilegii ale vietii civilizate".

Confuziile din conceptiile lui de Coubertin asupra sportului olimpic au aparut mai evident cu ocazia Jocurilor de la Berlin din 1936, cand si-a exprimat intr-o scrisoare admiratia pentru Hitler ("…el e seful unei lumi noi ce se ridica…"). De altfel nici Germania hilerista nu a ramas datoare, propunandu-l pe de Coubertin pentru premiul Nobel, ce nu i-a fost insa acordat lui.

Fondatorul Jocurilor Olimpice moderne a fost o figura discutabila, admirata fara rezerve de unii, contestata de altii, dar care intreaga sa viata a urmarit un ideal, cel al pregatirii omului pentru o societate pasnica si stabila, in care cultura, comunicarea si comertul sa poata functiona fara obstacole. Unele din ideile sale deranjeaza insa astazi, ceeace este si o dovada de progresul constant al omenirii in intelegerea unei lumi complexe.