Theodor Pallady

Theodor Pallady (n. 23 aprilie 1871,Iași - d.16 august 1956,București) a fost un pictor român. Theodor Pallady este fiul lui Iancu Pallady si al Mariei Cantacuzino, sora mai mare a diplomatului Neculai B. Cantacuzino. Theodor s-a născut în Iași și a copilărit atât la Perieni (Tutova), unde părinții săi aveau o moșie, cât și la Iași. Theodor Pallady a studiat mai întâi ingineria la Politehnica din Dresda(1887-1889), luând în același timp lecții de desen și pictură cu Erwin Oehme, care, recunoscându-i înzestrarea artistică, îl sfătuiește să plece la Paris.Aici lucrează în atelierul lui Jean Arman și se înscrie la Académie des Beaux-Arts. În 1892 intră în atelierul lui Gustave Moreau unde ii va avea colegi pe Henri Matisse, cu care leagă o strânsă prietenie, pe Georges Rouault și pe Albert Marquet. Mai târziu frecventează clasa lui Puvis de Chavannes, de la care preia mai ales finețea desenului și strălucirea culorilor, fără a-i urma principiile estetice academizante.
Dupa intoarcerea in tara, el abordeaza in pictura toate genurile: compozitie si portret, peisaj, nud, natura statica. Compozitiile lui Theodor Pallady sunt mai ales interioare: ,,In balcon”, ,,Fata cu lalele”, ,,Compozitie”, ,,In fata semineului”, ,,Toujours du Baudelaire”.
Portretele prietenilor sau ale apropiatiilor sai surprind caractere si momente ale fizionomiilor si starilor umane: ,,Barbati scriind”, ,,Barbat luandu-si dejunul”, ,,Steriadi academician”, ,,Portret de barbat” (desen).
Tablourile, desenele lui Pallady, autoportretele, sunt marturii ale unor stari de spirit definitorii pentru artistul care credea ca ,,arta este o lunga suferinta, o intrebarea care ti-o pui tot mereu tie insusi”.
Peisajele pictate de Pallady sunt inspirate din imagini ale orasului Paris. Colturi de strada, copaci, poduri, miscarea vapoarelor pe Sena – toate evoca atmosfera caracteristica Parisului, ele fiind pictate de artist in lucrari precum: ,,Flori la fereasta, Place Dauphine”, ,,Pod pe Sena”, ,,Pe cheiul Senei”, ,,Pont-Neuf”, ,,Poduri”, ,,Franta lui Pallady”, ,,Pantheonul din Paris”. Toate au un colorit bogat, predomina griurile, bogate in nuanta.
Compozitia ,,Flori la fereasta, Place Dauphine” este o capodopera, in ea artistul ilustreaza un colt din Piata Dauphine, care se vede prin fereastra deschisa, asfaltul este ud dupa ploaia care tocmai s-a oprit, cerul innorat, in dreptul ferestrei se afla ziarul deschis pe masa si un ghiveci cu flori. Imaginea din tablou este asociata cu spiritul artistului.
In peisajul ,,Pont-Neuf” artistul recurge la o paleta restransa de culori, realizand o distributie a luminii, ce reda imaginea tarmurilor Senei, podul si cladirile din jur.
Pictorul s-a inspirat si din alte locuri, cum ar fi: Cannes, Saint-Paul, Toledo, Pontoise, iar Bucurestiul si colturile iesene sunt locuri cunoscute si prezentate in imagini de neconfundat: ,,Strada Slatineanu”, ,,Case la Turtucaia”, ,,Biserica din Bucium”, ,,Case langa Iasi”, ,,Peisaj iesean”, ,,Casa olteneasca”, ,,Peisaj la Cannes”, ,,Strada din Toledo”, ,,Peisaj din Chambors”.
Peisajele sale, mai ales cele din Moldova natala, au o mare caldura, care se degaja din vegetatia bogata, din zidurile albe ale caselor, din jocul de culori rosii ale acoperisurilor caselor si chiar din aparitia uneori a unor siluete umane.
Nudul pictat in imagini de interior constituie pentru Theodor Pallady un univers poetic asupra caruia artistul a revenit de-a lungul intregii lui creatii. A pictat: ,,Nud in fotoliu verde”, ,,Nud”, ,,Nud cu scrisoare”, ,,Nud pe chaise-longue”, ,,Toujours du Baudelaire”, ,,Nud cu esarfa galbena”, ,,Fumatoarea de opium”, ,,Nud cu chitara”, reprezinta imagini subiective ale starilor emotionale ale pictorului. Nudurile devin in tablourile lui subiecte de inspirata poezie, in care coloritul nuantat al griurilor fluide si al rozurilor sidefii, transparenta tonurilor reci de verde si de albastru este echilibrata de tonurile calde aurii sau orange.
Natura statica este un spectacol impresionant al picturii lui Theodor Pallady, in lucrari precum: ,,Palaria si umbrela artistului”, ,,Natura statica cu crizanteme galbene”, ,,Natura moarta cu ceasca verde”, ,,Palaria gri”, ,,Natura statica cu ceas si galbenele”, ,,Natura moarta”, ,,Natura statica cu evantai”, ,,Natura statica cu narghilea”, ,,Floarea soarelui si masca”, ,,Natura moarta cu palarie”, ,,Natura moarta cu ceasca alba”, ,,Natura moarta cu felii de pepene”, ,,Natura moarta cu narghilea si gutui”, ,,Natura statica cu trandafiri si mere”, ,,Vasul cu carciumarese si cutia neagra”.
Artistul, inzestrat cu o inalta sensibilitatea a urmarit in pictura sa armoniile clasice, el a inteles frumosul ca expresie superlativa a armoniei si a detestat uratul, considerand ,,frumusetea si armonia ma intereseaza, uratenia ma ingrozeste”.
Preocupat de perfectiune in toata creatia sa, arta lui Theodor Pallady este un univers al emotiei. Tudor Arghezi spunea despre artist: ,,Pallady este delicat in nuante si splendori fragile, mesterul nostru ne povesteste tainele culorilor vazute pe dinauntru, invaluite in borangic.”