cadranul ceasului
iubirii acestei lumi,
ramanand doar amintirea,
orei exacte,
a unei intalniri,
duse de corbii uitarii,
in tariile cerului sangelui nostru
care nu ne mai apartineau demult.
Am ratacit,
printre ierburile suferintei,
uscate si ele,
de un Dumnezeu dezinteresat,
de ochii care nu s-au mai regasit niciodata,
in Lumina Divina a Lui.
“Poezie de Sorin Cerin”