Sunt cum se spune la dispoziția lui
Dumnezeu Și n-are niciun rost să
mă lamentez Tac și eu mâl-bâl-
dâ-bâc Din lac în puțul creației
Ud ca după potop Simt că-mi
îngheață aripile pe accelerator
Masca de sticlă a zilei
E gata să crape
CINE VA GHICI
ADEVĂRUL
DIN
ȚĂNDĂRI
Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK
“Poezie de Costel Zăgan”