Eclipsa umana

Eclipsa umana

(In memoria fostului meu profesor si mentor, poetului si inspectorului scolar, Dumitru Donescu, †2003) Cand noaptea priveste eclipsa umana, cand tacerea coboara in urme adanci, cand visand, insinguram pe stanci… ne lipsesc comori de viata, ne lipsesc oameni dragi sau poate sfinti. Cand noaptea devine o viata de ganduri, cand amprenta din huma se estompeaza cand celesta lumina e o parola divina, transcedentam… in viitor. (Discipol: Mag. a CORNELIA Klappacher, nascuta Chipaila, cetatean austriac, all rights reserved©️AUSTRIA 2014) ***Nota: Poemul "Eclipsa umana“ releva momentul mortii Prof. -ul Dumitru Donescu, care prin prezenta dumnealui a constituit o torta de lumina in viata mai multor generatii, ultima fiind generatia mea de la Liceul Cuza Voda din Iasi. Cuvintele nu mor, ci devin - prin receptie corecta - mai puternice in timp“ (Mag. a CORNELIA Klappacher, AUSTRIA, nu altfel si niciunde altundeva©️all rights reserved).

“Poezie de Mag. a CORNELIA Klappacher, M.A.”