din painea taranii din mine,
sa ma redau eternitatii
orizontului infometat
de zilele norilor,
nuntite cu noaptea,
gandurilor de plumb,
ce cad greoi
peste sanii cuvintelor noastre,
amintiri trecute de senectutea,
propriului ocean al sperantelor,
mai pluteau inca in deriva,
pe apa vietii.
“Poezie de Sorin Cerin”