Inima de piatra

Inima de piatra

Si-am despicat scoarta Clipei mele,
si ce-am gasit?

Erai doar tu cu inima de piatra,
a vesniciei din mine,
aruncata la cosul de gunoi,
al suferintei,
apei care ninge cu suflarea acestei lumi,
involburata de Destinul nostru,
prea tanar de nemurire,
prea mort de viata.
prea putin pentru vesnicia zorilor,
opriti de Timpul,
care te placea mai mult decat piatra,
aruncata de cel,
ce n-ar fi gresit niciodata,
intr-o Biblie a Armaghedonului.

“Poezie de Sorin Cerin”