Maria Pal, Lângă tine

Maria Pal, Lângă tine

Din cerul răvăşit ca o pădure după tornadă
se ivesc alte oglinzi pentru umbre
pentru vânturi nepotolite şi ploi

lângă tine singurătatea se decojeşte
împărţindu-şi pieile

câte una pentru fiecare pasăre
câte două pentru moartea ce-a trecut în fugă un prag
câte trei pentru lăcrămioarele captive
în ochi în vaza albastră
în străinul bântuind prin odăi

câte cinci şi şase şi şapte
pentru pagina ce tremură odată cu mâna
pentru privirea pierdută-n clepsidre

răvăşită de umbre singurătatea îşi stivuieşte pieile
multiplică oglinzile mâinile pietrele ploile


(Din volumul Cărări spre niciunde, 2010)

“Poezie de Maria Pal”