Rãtãcire

Rãtãcire

De cand ma stiu am cautat ceva,
La inceput probabil auzeam,
Pe urma sfidam cu privirea viata,
Nestiind ca aceasta va trece,
Crezandu-ma etern.

De aceea am ratacit,
Nestiind ca m-am nascut,
In lumea ratacirilor si ratacitilor,
Care vor cauta mereu,
Fara sa gaseasca vreodata,
Nemurirea.

Nimeni nu stie ce este infinitul
Fiindca nu il poate cuprinde,
Nimeni nu stie ce este eternitatea,
Fiindca nu o poate trai,
Dar toti stiu ce este moartea,
Fiindca o ating,
Fara sa o poata intelege vreodata,
Intrucat nimeni nu s-a mai intors din moarte
Sa povesteasca vietii
Calea spre a nu mai rataci.

“Poezie de Sorin Cerin”