Un singur om

Un singur om

va dati seama domnilor ca lacrimile unui om nu vor spala niciodata obrazul unui pacatos,si nu vor induiosa decat florile si inima cerului si mai mult decat atat nu va fi nicio tristete nicaieri alta decat a ta proprie si personala pentru ca oricat de tare ti-ai dori lumea nu se opreste pentru nimeni nu ia nicio pauza de publicitate si nici nu-ti trimite felicitari de sarbatori lumea pentru fiecare este el insusi viata nu te aduna de pe drumuri,nu te ia de manuta si te ajuta sa mergi nu-ti arunca un colac de salvare atuni cand te ineci,desi doarme cu tine in pat,traieste alaturi de tine fiecare secunda este al doilea tu dupa tine este cel mai bun prieten mereu acolo, datoria ta este sa o iubesti si sa faci din ea ceva frumos si nu invers culmea si atunci oprindu-ma si privind in jurul meu (atatia indragostiti in acest parc frumos si cate flori si cati copaci si apa...atata viata in jurul meu)totusi ma intreb : ''CAT DE SINGUR POATE FII UN OM''

“Proză de Andrada Madalina”