Acum îşi împlinea poetul visul lui de tăcere universală...

Citat de Geo Bogza despre tăcere, dezastru, oraș, virtute, vis, femeie

Acum îşi împlinea poetul visul lui de tăcere universală

strânsese în dinţi virtutea peşterilor mute

ca o glandă o grefase în laringele vorbăreţilor

iar a doua zi oraşul se zvârcolea ca pompeiul sub lavă

tăcerea se întindea pretutindeni, nemiloasă, distrugătoare

o femeie a dat să râdă şi gura i s-a umplut cu vată

neauzite se îvârteau plăcile de patefon sub acul giafragmei

buzele se deschideau în gol,

nicio vorbă n-a mai putut fi rostită,

dezastru total, iremediabil,

din beregăţi tăcerea cobora în oase,

nemaiavând niciun rost, urechile se desprindeau veştede

de pe cap

pe străzi câinii le înşfăcau lacomi de prin

şanţuri

înspăimântaţi poliţiştii izbeau în tobe în

tinichele

unii scoşi mdin fire

spărgeau geamurile cu pumnul,

dar niciun sunet n-a mai putut fi stors din materie