Prin al vieţii mare poate, mintea mea o rătăcesc, Şi de bunăvoie singur cu speranţe m-amăgesc, Îmi creez năluci de aur, întâmplări nepomenite, Urmărindu-le sub farmec, cu privirile uimite. Poezie! Tu atuncea, şi când umblu, şi când...Citat de Alexandru Macedonski despre stat