Citate de Dumitru Staniloae, pagina 2

39 citate de Dumitru Staniloae

Dumitru Staniloae, Preot, teolog roman

S-a născut pe 29 nov 1903. S-a stins din viaţa în data de 05 oct 1993, la vârsta de 89 ani.

Ţara de origine: România

A fi chip al lui Dumnezeu înseamnă a fi partener de dialog cu Dumnezeu. Iar iubirea lui Dumnezeu nu poate uita pe cel care a intrat o dată în dialog cu El. Astfel se motivează de ce omul a fost făcut spre o existenţă eternă.

Nimeni nu-şi poate da seama cât de mult valoarează el pentru altul, dar îşi dă seama cât valorează altul pentru el.

Lumea nu este doar un dar, ci şi o sarcină pentru om.

Citat de Dumitru Staniloae despre lume

Eu am nevoie de cineva să mă descopere, să mă înţeleagă, să mă întregească cât mai deplin.

Sfânta Treime nu este prezentă doar în învăţătura lui Hristos, ci e lucrătoare în tot ce face El.

Biserica Ortodoxă este o bucurie a tuturor de toţi.

Îmi eşti necesar mie nu pentru a te face subordonatul meu şi slujitorul meu, ci pentru a-mi fi tu mie centrul meu de preocupare şi de slujire. Îmi eşti necesar pentru a înlocui grija de mine cu grija de tine, pentru a te pune în locul eu-lui meu.

Citat de Dumitru Staniloae despre necesitate, îngrijorare

Lumea ni s-a dat pentru comunicare între noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi înşine.

Trebuie să fie şi al treilea ca să nu fie o margine. De aceea Duhul Sfânt vine ca o persoană lângă Tatăl şi se bucură cu Tatăl de Fiul.

Iubirea e tare pentru că poate merge până la moarte.

Citat de Dumitru Staniloae despre moarte

Treimea nu se reduce la o esenţă divină abstractă şi impersonală, ci este o Treime de Persoane Care Se iubesc, Care-şi extind iubirea Lor peste noi şi în noi, în Hristos Care pătimeşte pentru noi, Care este întreg iubire pentru noi. Hristos ne...

Citat de Dumitru Staniloae despre bucurie, ajutor, esențial, iubire, față

Numai Dumnezeu, cu nesfârşirea Lui, poate ţine sufletul absorbit în contemplarea Lui, adică în linişte, fără trecerea necesară de la un lucru mărginit la altul.

O persoană umană în preajma căreia se experiază prezenţa sfinţeniei, atrage pe oameni cu o forţă cu care nu poate atrage nimic din splendorile naturii sau măreţiile ideilor.

Patimile sunt dorinţe întoarse asupra relativului în care căutăm absolutul.

Omul e făcut cu o aspiraţie spre viaţa veşnică. Spre aceasta se pregăteşte în viaţa lui pământească.

Prin dezordinea pe care o promovează în cele din afara lui, omul produce şi în sine o dezordine şi o suferinţă...

Sărbătoarea Înălţării Domnului este unul din cele mai vechi praznice creştine, atestat încă din secolul al IV-lea, de Eusebiu din Cezareea!

Îndumnezeirea este desăvârşirea şi deplina pătrundere a omului de Dumnezeu, dat fiind că în alt chip el nu poate ajunge la desăvârşire şi deplina spiritualizare.

Lumea este un pedagog spre Hristos.

Autori