Stateam - noi, pe un mal, si ele, umbrele noastre, pe celalalt - la fel ca intr-o balanta si plangeam in hohote. Era frig. Eram uzi. In oul lor, mortii dadeau sovaitori din umeri: atata se pricepeau, atata puteau sa faca si ei, acolo,...
Citat de Mircea Barsila despre poezie, uitare, acasă, lacrimi, cuvânt, umbră
