După o zi lungă de muncă în serele mele Somnul îmi era...

După o zi lungă de muncă în serele mele

Somnul îmi era dulce, dar dacă dormi pe partea stângă

S-ar putea ca visele tale să se sfârşească abrupt.

Mă aflam printre florile mele, iar cineva

Părea să le aducă în faţa instanţei de judecată

Înainte de a fi transplantate

Într-o grădină mai mare, sub cerul liber.

Eu eram o imagine imaterială

În interiorul unei lumini, ca şi cum soarele

Ar fi plutit în interiorul serei şi ar fi atins acoperişul de sticlă,

Spărgându-se ca un balon, transformându-se cu blandeţe

Într-o boare de aer aurie.

Şi totul era tăcere,

Gandirea, imanentă acelei splendori,

Era clară ca o voce cristalină, iar eu, fiind gând,

Puteam auzi o prezenţă raţionând în timp ce păşea

Printre răsadurile cu frunze,

Uitându-se dupa insecte şi făcând evaluări

Cu ochiul unui cunoscător căruia nu-i scapa nimic:

Homer, oh, da! Pericle, bun.