Era o vreme când tot ce-mi spuneai se preschimba în poem,...

Era o vreme când tot ce-mi spuneai se preschimba în poem, când inima tresălta într-atât de înalt în prezenţa ta, când eu mă revelam, ţie şi lumii din timpul boem, drept o coloană neîntreruptă a versului meu nemurit, transgresând absolutul cu arcul simţirii destins infinit.