FIECARE CU FERICIREA LUI!... Un SAVANT este cel mai...
Aforism de George Budoi despre fericire
FIECARE CU FERICIREA LUI!...
Un SAVANT este cel mai FERICIT atunci când face o mare descoperire ştiinţifică, care îi aduce nemurirea.
Un POET este cel mai fericit atunci când, inspirat de muza lui, scrie o poezie de dragoste minunată, care va sfida timpul şi va fi citită atât timp cât va exista omenirea şi cât va exista dragoste pe pământ.
Un COMPOZITOR este cel mai fericit atunci când compune o melodie, o simfonie sau o altă compoziţie care va face ca inimile să vibreze de bucurie chiar şi peste veacuri.
Un GENERAL este cel mai fericit atunci când se întoarce din luptă victorios şi trece în carul său triumfal pe sub Arcul de Triumf şi prin faţa regelui sau împăratului său, în piaţa publică, în uralele frenetice ale mulţimii, ştiind că şi-a câştigat un loc nepieritor în istoria lumii.
Un SOLDAT este cel mai fericit atunci când, întors acasă după ce a scăpat cu viaţă din război, uneori plin de răni şi de cicatrici, sau chiar fără un ochi, fără o mână sau fără un picior, este îmbrăţiţat în pragul casei, cu ochii-n lacrimi de bucurie, de soţia lui iubitoare şi de copiii lui; el este fericit chiar dacă ştie că lui cartea de istorie şi posteritatea nu-i vor pomeni numele.
O FEMEIE DE MORAVURI UŞOARE e cea mai fericită atunci când expune pe mâini, la gât, la urechi, la buric şi la alte părţi anatomice şi arată lumii ca pe nişte trofee extraordinare diamantele, safirele, rubinele, perlele şi alte pietre preţioase şi bijuterii pe care le-a câştigat cu farmecele ei de la amanţii ei bogaţi; în timp ce le expune în lume, la baluri, la spectacole, la plimbare şi cu alte ocazii, e mai fericită decât în timpul actelor prin care le-a dobândit. Ea e mult mai mândră şi mai fericită cu trofeele ei decât savantul cu descoperirile lui, poetul cu poeziile lui, compozitorul cu compoziţiile lui, generalul cu victoriile lui şi decât soldatul că a scăpat cu viaţă şi s-a întors la familia lui.
