Iar când Lia ieşea din colibă, curtea era plină de flori...
Citat de Ioan Slavici despre flori, grădină, pământ, lume
votează acum
adaugă un comentariu
Iar când Lia ieşea din colibă, curtea era plină de flori răsărite pe urmele paşilor ei, care toate se clătinau plecându-se spre dânsa, dar îi ziceau întristate: Bună eşti, frumoasă eşti, harnică eşti, dulce eşti la fire, şi totuşi, mult mai ai să umbli şi să alergi, căci ursitul tău e dus după lume de 9 ani acum în pământ.
Ioan Slavici
