Podul căsuţei e plin de cărţi. Acolo m-am repezit şi am...

Podul căsuţei e plin de cărţi. Acolo m-am repezit şi am început să scotocesc. După un ceas, am ieşit cu un volumaş cu copertă argintie, ca un pachet de ciocolată. L-am deschis cu nerăbdare la capitolul de care-mi aminteam ca prin vis. Da, într-adevăr, era o soluţie mai mult decât vagă şi cam trasă de păr, totuşi nu mă puteam linişti până ce nu mă asiguram că exista o şansă ca lucrurile să stea într-adevăr aşa. M-am culcat târziu de tot, arzând de nerăbdare să mă apuc dis-de-dimineaţă de treabă.