Povestim şi cântăm de-acel conte cu dragCe-odat locuit-a...

Povestim şi cântăm de-acel conte cu dragCe-odat locuit-a castelul, Azi când un nepot al fericelui moşneagÎl face pe însurăţelul. Fusese acela în sfântul război, C-onoare luptase pin multe nevoi; De pe cal când se dete întors înapoiGăsi cetăţuia lui susă ­Dar slugile, averile dusă. Acum, conţişorule, acasă că-mi eşti... Dar afli mai rău cele toate, Căci vânturile trec neoprit prin fereştiŞi vin prin odăile toate. În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut? Ah! multe de-aceste mai rău le-am trecut. Vede-se-va mâne ce-ar mai fi de făcut. Deci iute, în luna bălaie, În vechiul crevat şi în paie.