Samson: Mă las învins de visul unei rochii? Eu, copleşit...
Replică de Valeriu Butulescu despre infractori, viclenie, paradis, sfinți, povară, fapte, lașitate, lacrimi, geniu, vis
Samson: Mă las învins de visul unei rochii?
Eu, copleşit de valul ei de bârfe?
Nevrednică e vrerea-i, nelegiuiţi i-s ochii!
Se tulbură oceanul la semnul unei cârpe?
Lili: Măgarule!
Samson: Cerul nu poate fi azil de vrăbii!
Şi nici oceanul – leagăn de corăbii!
Lili: Marţafoiule!
Samson (cade în genunchi): Şi Dumnezeu suspină
Oceanul este o lacrimă divină...
Lili: Mişel, viclean, bandit şi pierde vară!
Samson: Mă-apasă, Tată, sfânta Ta povară,
Azi, îndoiala prinde să se cearnă,
Mă-ntorc învins, la mierea ta amară,
În Paradis începe lunga iarnă...
Lili: Geambaş necredincios, samsar de doamne!
Samson: Eu sunt oceanul din lingura Ta, Doamne!
Lili (vulgară): De unde mă-ta găseşti atâtea rime?
Samson: Sunt genial! N-ai citit ziarele, proasto! Află că ai distrus un geniu! Faţă de fapta ta, orice blestem e un suav alint! Te omor, nenorocito!
