Caută în folclor: seaman, pagina 2

Efortul de a gândi seamănă cu săparea unui puţ; acesta dă la început apă tulbure, apoi ea se limpezeşte încetul cu încetul.

Omul virtuos seamănă cu arborele stufos care, chiar expus razelor soarele, răspândeşte răcoare sub ramurile lui.

Cine păzeşte vântul, nu seamănă şi cine se uită după nori, nu seceră.

Cine vorbeşte seamănă, cine ascultă culege.

Vânt seamănă şi abur va secera.

Omul seamănă cu apa – dacă stă mult, se strică.

Nesocotitul seamănă castraveţi pe pereţi.

Nesocotitul seamănă bob pe sobă şi mazăre sub laiţă.

Proştii nu se seamănă, dar răsar singuri.

Cine are noroc, seamănă şi pietre şi creşte, dar cine n-are noroc — nici busuioc nu răsare.

Prima dragoste seamănă cu prima zăpadă: rareori durează.

E o babă supărată
Șade-n scorbura uscată,
Are ochii de motan
Și seamănă cu-n hultan!

Răspuns: Bufnița

La Anul Nou: Tată, mamă, astăzi vin, Cu o mână de orez,...

La Anul Nou:

Tată, mamă, astăzi vin,
Cu o mână de orez,
Să vă seamăn și mulți ani
Sănătate vă urez.

Eu am să fiu silitor!
Și cuminte-aș vrea să fiu;
Dar nu pot așa, mereu...
Și de ce? nici eu nu știu.

Pe mămica o ascult;...

Lirica de dragoste si dor

Dorul romancei:

De-ar vrea bunul Dumnezeu
Sa-mi asculte dorul meu!
De-as avea un copilas,
Dragul mamei ingeras!

Cat e ziua, cat e noapte,
I-as sopti cu blande soapte.
Cat e noapte, cat e zi,
Tot la...

Zâna apelor

Pe vremile pe când era iobăgia cea grea, trăia un om sărac într-o colibă din pădurea domnească, căci era păzitor la pădurea aceea.

Odată a mers domnul la pădure și, părându-i-se că pădurarul ar fi dat cuiva lemne fără slobozenie...

Făt-Frumos cu părul de aur

A fost odată într-o pustie mare un pustnic, şi petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Şi aşa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul....

Cotoşman năzdrăvanu

A fost odată o pereche de oameni. Ei n-aveau copii. Într-o zi, fiind cu voie bună, zise bărbatul către femeie:

– Soro, de la mila lui Dumnezeu noi n-avem copii. Să mergem pe câmp şi ce vom găsi, aceea să ne fie copil....

Dănilă Prepeleac

Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el...

Fata cu pieze rele

A fost odată ca niciodată etc.

A fost odată un împărat. El avea doisprezece feciori. Când se punea la masă, copiii stau împrejuru-i cunună deplină. El era totdauna cu voie-bună, fiindcă vedea că trebile îi merg strună....

Fata de împărat și fiul văduvei

A fost odată un împărat. El avea doisprezece feciori. Când se punea la masă, copiii stau împrejuru-i cunună deplină. El era totdauna cu voie-bună, fiindcă vedea că trebile îi merg strună.

Împărații, vecinii...