Caută în folclor: limba, pagina 4

Razbunarea pe limba ei piere.

Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul

A fost odată un om. El avea o fată și un băiat. Și rămâind văduv de muma copiilor, îl îndemnă ariciul să se însoare a doua oară. Neveste-sei îi sta acești copilași ca sarea în ochi. Nu era...

Soacra cu trei nurori

(de Ion Creangă)

Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte.

O răzeşie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite şi...

Invata sa-ti ti limba in frau, cinci cuvinte nesocotite, l-au costat pe Zaharia patru zeci de saptamani de mutenie.

Cel cu limba prea ascutita risca mereu sa-si taie singur beregata.

Omul înţelept are urechi lungi, ochi mari şi o limbă scurtă.

Struneşte-ţi limba pentru a-ţi păstra trupul nevătămat.

Banul îi dă limbă celui ce n-are.

Sabia taie un om, limba – o oaste.

Până să vină sabia, limba a tăiat capul.

Musafirul care vine împovărat are limbă lungă.

Rana făcută de limbă n-are leac.

Ce taie sabia se vindecă, ce taie limba nu se vindecă.

Vaca se leagă cu funia, omul – cu limba.

Învaţă o nouă limbă şi vei căpăta un nou suflet.

Acela care este elocvent şi dibace la limbă poate întotdeauna să prezinte o frază pe jumătate, iar acela care are dreptatea de partea lui să lase a treizecea parte din ceea ce pretinde.

Oriunde aţi fi, vorbiţi limba locului în care vă aflaţi.

Nu lăsa limba să îţi taie gâtul!

Învaţă-ţi limba să spună Nu ştiu! în loc să inventeze ceva.

Nu-ţi lăsa limba să-ţi taie gâtul.