Caută în folclor: gene

11 rezultate

Oaspeți cu azur în gene Și zăpada pe opinci

Oaspeți cu azur în gene
Și zăpada pe opinci
Se iviră la ferastră
Cu colinde și tilinci.

Cântec legănat și fraged,
Înfloriri de ghiocei
Umbre mari țineau isonul
Albăstrind pe după ei.

Se părea ca-n zvon de aripi
Și miros de tămâier...

Colinde

Parc-ar fi niste petale,
Ori stelute ce danseaza
Norii le presara iarna
Si pe gene ti le asaza.

Raspuns: fulgii de nea

Ghicitori

Departe, departe...

Departe, departe

Sub castanii din via părăsită, mai mulţi copilaşi, în cămăşi albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, şi povesteam.

O fetiţă îmi sorbea cuvintele, dând într-o...

Basme Româneşti

Făt-Frumos din lacrimă

În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat...

Basme Româneşti

Hoțu împărat

A fost odată un împărat mare și puternic. Abia la vremea cărunteței dobândi și el un copil. Bucuria lui fu nespusă când se văzu și el tată, și toată împărăția lui fu veselă dinpreună cu dânsul, căci acest împărat era bun, drept și...

Basme Româneşti

Poveste

O, poveşti, poveşti… lumea toată este o poveste, căci ce-a fost odată ca niciodată o fi fost ca şi astăzi, şi ce este astăzi va fi odată ca niciodată.

Câte focuri, câte lumânări şi câte văpaiţe n-ai ars, poveste, şi toate s-au stins,...

Basme Româneşti

Soacra cu trei nurori

(de Ion Creangă)

Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte.

O răzeşie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite şi...

Basme Româneşti

Voinicul cel cu cartea în mână născut

A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...

Basme Româneşti

Pe podele de nuiele Duc copii-n palme stele

Pe podele de nuiele
Duc copii-n palme stele
Să le lase pe la case
Unde-s gazdele miloase
Și cu dragoste creștină
Duc copiii-n pumni lumină
Drumu-i greu, zăpada-i mare
Vin copiii pe cărare
Să tot taie neaua în două
Duc copii-n gene...

Colinde