Ce să fie oare? ce s-a întâmplat?
Păstorașilor le bate inima de spaimă,
S-au înfricoșat.
Și lumina vine, vine
Se coboară spre imaș.
Frinca-n piepturi le sporește
Bunilor păstorași.
În lumina vad un înger
De o frumusețe de ne-nchipuit;
Are-un glas nespus de dulce
Cum ei niciodată n-au mai auzit:
Nu aveți de ce vă teme,
Păstorașilor iubiți ;
Vestea mea o să vă facă
Fericiți, fericiți.
Căci eu sunt trimis de Domnul
Mare bucurie vouă va vestesc,
Să tresalte mic și mare
C-a venit în lume Fiu dumnezeiesc
Cel pe care voi de veacuri
Mult de tot l-ați așteptat,
E la Betleem în iesle
Înfășat, înfașat.
Lângă prunc se afla mama,
Sfânta Născătoare a lui Dumnezeu;
Și Iosif, în rugăciune
Umilit adora pe Stăpânul său,
Și-ntr-un grajd e fericire
Când acolo-i Domnul sfânt,
Căci cu el coboară raiul
Pe pământ, pe pământ.
Și cu îngerul deodată
Mii și mii de îngeri glasul și-l unesc
Și-ntonează o cântăre,
Umple tot văzduhul corul îngeresc.
Întru cei de sus mărire
Fie Domnului preasfânt,
Și-ntre oameni pace fie
Pe pământ, pe pământ.