Haida ler şi-a lerui, Doamne
Trâmbiţa-v-or îngerii.
În patru colţuri de lume
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
La tăt omu p-a lui nume.
Şi şi-or trâmbiţa cu frice,
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
Domnii şi-mpăraţi-or plânge.
Da poi noi ce-om putea zice?
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
Ne-om răscumpăra cu sânge.
Nici cu aur nici cu-argint,
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
Numa' sânge drept şi sfânt.
Pă cei buni unde i-or pune,
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
Pă cei buni unde i-or pune?
I-or încuie într-un nor,
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
La binele tuturor.
Pă cei rai unde i-or pune,
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
Pă cei răi unde i-or pune?
I-or încuie într-o piatră,
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
Lumina ca să n-o vadă.
Si pe piatră muşchi or creşte
Haida ler şi-a lerui, Doamne,
De lumină nu-i nădejde.