Adio! (V)
Poezie de Constantin Obadă despre Naivitate, Nefericire, Păcat, Tinerețe, Farmec, Iubire, Ochi, Frumusețe, Noapte, Rău
votează acum
adaugă un comentariu
Adio! (V)
Nefericiți au fost de tineri,Naivi în rosturi dulci iubirii,
În nopți târzii cu ochii teferi,
Abia visau păcatul firii.
El, Făt-Frumos, era mai mare,
Pe când ea, farmec de copilă,
A fost să moară el, în stare,
Părinții când au dat-o-n silă.
Și s-au văzut după decenii,
Triști soli, iubirii ne-mplinite,
Și din priviri dând farmec firii,
Zâmbeau cu chipuri ostenite.
Și cum nu ies morții din gropi,
Și cum nu curge râu spre dealuri,
Când ochii tineri sunt miopi,
Adio sfinte idealuri.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Constantin Obadă - 1970
Data scrierii: 13 aug 1971
Poezie de Constantin Obadă despre naivitate, nefericire, păcat, tinerețe, farmec, iubire, ochi, frumusețe, noapte, rău.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=