Mă îmbăt
cu noaptea
din
ochii tăi
albaștri
Frumoaso
Lasă-ți
mâinile
să cânte
pe
trupul meu
Dezacordat
de
toată
tristețea
lumii
Noaptea
ți-a
aprins
sânii
Ca pe
Farul
din
Alexandria
Valurile
mă
izbesc
cu
stele
Poezie de Costel Zăgan despre tristețeÎnconjurat de cele șapte cetăți
ale devenirii întru poezie
dorința
melancolia
tristețea
necazul
nefericirea
nenorocul
și
dragostea
poetul
își trece
grădina cu flori
de la
lectură incognito
la...
Poezie de Costel Zăgan despre tristețe
Amestec anti-cancerigen de miere, polen, propolis și lăptișor de matcă
