aşa cum este floarea:
Parfumu-ţi dăruieşte, nu-şi laudă splendoarea,
Ci, simplu, în tăcere, cu multă modestie,
Ţi-aduce ţie-n suflet nespusă bucurie.
(George Budoi, Poezii şi cugetări creştine, 20.12.2020).
Atâta timp cât omul trăieşte pe pământ,
Smerenia să-i fie nedespărţit veşmânt.
Smerenia e-o haină ce nu ni se uzează
De multă folosinţă şi nu se demodează.
Să n-o dăm jos când suntem cuprinşi de fericire
Şi nici loviţi când suntem de vro...
Omu-atunci când se smereşte,
Dumnezeu în Cer zâmbeşte.
Pe cel care se smereşte,
Dumnezeu mult îl iubeşte.
Omul care se smereşte
Cu puţin se mulţumeşte.
Omul care se smereşte
De păcate se păzeşte.
Omul care se smereşte
În credinţă tot sporeşte.
Omul care se smereşte
Rău-n faşă îl opreşte.
Omul care se smereşte
Spiritul şi-l întăreşte.
