CU DRAG, MĂICUŢĂ... (In Memoriam, de ziua de naştere a mamei)

CU DRAG, MĂICUŢĂ... (In Memoriam, de ziua de naştere a mamei)

Frumoasă ca un răsărit,
Dar de la Domnul Cel slăvit,
Cu drag, Măicuţă, m-ai născut,
Cu drag în braţe m-ai ţinut:

Era duminica la prânz
Şi m-ai spălat cu ceai de spânz;
Cu drag mi-ai dat al tău sărut,
Cu drag mi-ai dat tot ce-ai avut.

Cu drag tu numele mi-at dat
Şi tot cu drag m-ai botezat.
Cu drag priveai cum gânguresc,
Cu drag priveai cum îţi zâmbesc

Şi-o bucurie fără seamă
Când eu întâi îţi spus-am Mamă:
Cuvântul Mamă, mult iubit,
E cel dintâi ce l-am rostit.

Iar cum tu m-ai iubit enorm,
Cu drag tu ai vegheat cum dorm,
Cu drag la leagăn mi-ai cântat,
Cu drag să merg m-ai învăţat.

Cu drag tu m-ai privit cum cresc.
M-ai învăţat ca să vorbesc,
Cu drag m-ai învăţat să scriu
Şi să citesc, să-ţi fiu demn fiu.

Cu drag, Măicuţă, m-ai crescut,
Cu drag mâncare mi-ai făcut,
Cu drag tu m-ai chemat la masă,
Cu drag ai îngrijit de casă.

Tu tot cu drag m-ai îngrijit
Atunci când m-am îmbolnăvit,
Cu dragoste tu m-ai tratat
Pân' ce deplin m-am vindecat.

Cu drag, Măicuţă, mi-ai fost scut,
M-ai ridicat când am căzut,
Când am fost slab, m-ai întărit,
Nespus de mult tu m-ai iubit.

Ai fost mereu la greu cu mine,
M-ai învăţat ce-i rău şi bine,
Să fiu om bun şi demn, şi drept,
Iar când greşesc, să mă îndrept.

Măicuţa mea tu m-ai iubit
Chiar şi atunci când ţi-am greşit,
Şi-oricât de mult te-am supărat,
Tu totuşi, totuşi, m-ai iertat.

M-ai învăţat să cer iertare
Când eu greşesc, cad în eroare,
Acelui cărui i-am greşit,
Ca astfel să fiu mântuit.

Cu drag exemplu bun mi-ai fost,
În tot şi-n toate, cu mult rost;
Ai fost izvor de bunătate,
Iubire, generozitate.

În fel şi chip m-ai educat,
Să fiu cinstit m-ai învăţat
Şi să fiu darnic şi milos,
Să fiu moral şi credincios.

Cu drag m-ai învăţat mereu
Să cred în bunul Dumnezeu.
Cu drag, de toate mi-amintesc
Şi pentru toate-ţi mulţumesc!