Durerea mea!
Poezie de Constantin Obadă despre Prostie, Durere, Lașitate, Foc, Zi De Naștere, Poezie
votează acum
adaugă un comentariu
Durerea mea!
Eu, port durerea mea zâmbind,Să nu mă simtă cei din jur,
Iar strălucirea-i cumpănind,
Ard, ca un bec sub abajur.
De-ar ști unii că mai sus,
Durerea mea, e-ndoliată,
O..., câte n-ar avea de spus,
Iubiții mei la vreo serată.
Căci nu m-ar plânge părintește,
Cum poate-ar trebui să fie,
Ci co-nchistare ce orbește,
Mi-ar pune foc la scăfârlie.
Astfel îți las eu ție rostul,
Și-mi port durerea făr de fală,
La ce să te mai pui cu prostul,
Când plin de bunătăți exhală.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Poezii - Laborator - 1972
Data scrierii: 18 sep 1972
Poezie de Constantin Obadă despre prostie, durere, lașitate, foc, zi de naștere, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=