ELOGIU OMULUI

ELOGIU OMULUI

Parafrazându-l pe Pascal,
Savant şi filosof moral,
Un om e-o "trestie",-o făptură,
"Cea mai fragilă din natură".

Dar sigur e, transpus în vers,
Că în întregul Univers,
Fiinţa asta muritoare
E singura ce-i gânditoare.

Pe-al nost Pământ, plin de verdeaţă,
Sunt multe fi'nţe ce au viaţă,
Dar omul, spun cu plecăciune,
E singura cu raţiune.

E Universul infinit,
Iar omul, recunosc cinstit,
E-un punct abia, ce nu-l zăreşti
Când Universul îl priveşti.

Dar punctu-acesta-i plin de viaţă,
Gândeşte, scrie şi învaţă,
Iar Universu-i mort, fireşte,
Şi niciodată nu gândeşte.

Iar omul e cum spune versul:
Mai important ca Universul;
Cu mintea lui, ce te surprinde,
El Universul îl cuprinde.