Să rosar-o primăvară,
Chiar de-i iarnă timpurie,
Eu tot cânt doina la țară.
Mii de boabe cresc în glie,
Ca și nunțile din neamuri,
Chiar de n-aud ciocârlie,
Și nici freamătul din ramuri.
Lanurile dorm în glie,
Și visează ciocârlie,
Chiar de nu-s o veșnicie,
Eu, cânt vremea ce-o să vie.