Eu plâng! (II)
Poezie de Constantin Obadă despre Români, Nume, Rău, Poezie
votează acum
adaugă un comentariu
Eu plâng! (II)
Eu plâng argintul unui râu,Când piere-n ape tulburi,
Cum plâng semințele de grâu,
Ucise-n mii de cuiburi.
Eu plâng amoruri din bătrâni,
Cind pier fără de urmă,
Căci ce-i mai jalnic la români,
Ca pierderea de nume.
© copyright 100% rightwords.ro
Caiet - Poezii - Laborator - 1969
Data scrierii: 12 ian 1970
Poezie de Constantin Obadă despre români, nume, rău, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro
Nu există comentarii!
Rate this writing:
=