Oriunde noaptea!

Poezie de Constantin Obadă despre Cruzime, Destin, Singurătate, Noapte, Moarte, Stele, Poezie

Oriunde noaptea!

Ca moartea hoață, mă strecor,
Pe lângă gardul sorții,
Oriunde noaptea e decor,
Eu, trag de clanța porții,

Și dacă nu e un lăcat,
Să-mi stâmpere năravul,
Mă bucur singur c-am plecat,
Stârnind în stele praful!

Dar, fug spre zări, ce s-argintesc,
Drumeț, demult călare,
Destinul crud, să mi-l opresc,
Dar pân' s-ajung, el moare!

Și astfel trec și eu în alți,
Cum alții trec în mine,
Tot ridicând munți mai înalți,
Din fund de văi marine!
Caiet Nr. 6 - Poezii 1971
Data scrierii: 06 sep 1972
Poezie de Constantin Obadă despre cruzime, destin, singurătate, noapte, moarte, stele, poezie.
© Acest continut apartine 100% rightwords.ro

Constantin Obadă 1925 - 1974, poet și actor român

S-a născut pe: 25 may 1925.
S-a stins din viaţa în data de 25 jan 1974, la vârsta de 48 ani.

Rate this writing:
Generează un alt cod=