Iar când voi fi pământ
În liniştea serii,
Săpaţi-mi un mormânt
La marginea mării.
Nu voi sicriu bogat,
Podoabe şi flamuri,
Ci-mi împletiţi un pat
Din veştede ramuri.
Să-mi fie somnul lin
Şi codrul aproape,
Să am un cer...
Poezii despre Foc, pagina 3
49 poezii despre foc
Loading...
Andrii-Popa
Cine trece-n Valea-Seacă
Cu hamgerul fără teacă
Şi cu pieptul dezvelit?
Andrii-Popa cel vestit!
Şapte ani cu voinicie
Şi-a bătut joc de domnie
Şi tot pradă ne-ncetat,
Andrii-Popa, hoţ bărbat!
Zi şi noapte, de călare,
Trage...
Baba Cloanţa
Şede baba pe călcâie
În tufărul cel uscat,
Şi tot cată ne-ncetat
Când la luna cea bălaie,
Când la focul cel din sat.
Şi tot toarce cloanţa, toarce,
Din măsele clănţănind
Şi din degete plesnind.
Fusu-i repede se-ntoarce,
Iute-n...
Muntele de foc
Pe cei munţi pustii, sălbatici,
Din Lombardo-Veneţie,
Unde noaptea în orgie
S-adun demonii lunatici,
Hoţi de moarte doisprezece
Stau în rond sub vântul rece
Care şuieră şi trece!
Focul cerului s-aprinde,
Urmărit de groaznic...
Gerul
aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire
Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;
El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori
C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.
Gerul vine de la munte, la fereastră se...
Soarele, vântul şi gerul
Trei călători fantastici cutreieră pământul:
Soarele splendid, gerul îngrozitor şi vântul.
Unul dă viaţă, altul dă moarte, aparând,
Al treilea mângâie cu aripa-i, zburând.
Ei întâlnesc o fată, voioasă căprioară,
Ca soarele de vie, ca...
Ştefan şi Dunărea
Dunăre! ce plângi tu oare?
Plâng o floare de sub soare
Ce din sânu-mi a răpit
Ştefan-vodă cel cumplit!
Pe cel ţărm bătut de valuri,
Sus pe zare, sus pe maluri,
Sunt trei cete de oşteni,
Turci, tătari şi moldoveni.
Una-i ceata...
Fresca
În iad păcătoșii
Sunt valorificați la maximum.
Femeilor li se scot din cap
Cu o pensetă
Clamele, agrafele, inelele, brățările,
Pânzeturile, lenjeria de pat.
După aceea sunt aruncate
În clocotul unor cazane,
Să fie atente la smoală,...
Ave
«Ave», poem din volumul «Provizii de soare», 2004, p. 21
Ce bine că am plecat.
Am aflat că în urma mea,
Apa a luat foc
De la colţii unui elefant :
Sta şi freca timpul în piatra seacă,
Scăpărând mugete
Până a încins pădurea
Care s-a revărsat ca benzina,
La vale.
Apa curgea şi focul...
