Ştefan Jurcă

Născut la 01 iulie 1949, în Sălăjeni, comuna Sebiş, judeţul Arad. Liceul la Sebiş, este 3 ani student la Politehnica din Braşov, pe care o părăseşte în 1970. Urmează cursurile de zi ale facultaţii de Ştiinţe economice din Timişoara (1973-1977), după care este repartizat economist în Baia Mare.
Părinţii: Ştefan şi Mariuţă. Este căsătorit, are 2 copii.

Publică poezii şi proză, articole şi interviuri în presa locală, în revistele Familia, Luceafărul, Tribuna, Archeus, Nord Literar, Calendarul Maramureşului, Informaţia zilei, Graiul Maramureşului, Viata Românească, Citadela, Verso.

Debutează în volum în anul 1997 cu Peretele cel mai iubit, ed. Gutinul. Urmează: Poeme uitate, boeme regăsite, ed. Cybela, 2000, Păpuşa de rumeguş, ed. Risoprint, 2004, Pagina de gardă, ed. Dacia XXI, 2011, Caiet bibliografic aniversar. Ştefan Jurcă. Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”.

Este comentat în volumele: Geo Vasile-Proza românească între milenii, Casa editorială Odeon, 2001; V. R. Ghenceanu – Dreptul la singurătate, ed. Proema, 2001; Ion M. Mihai - Scriitori din Maramureş, ed. Limes, 2003; Ion M. Mihai-Lecturi sublimate, ed. Dacia, 2005; Augustin Cozmuţa-Punct critic, ed. Risoprint, 2004;L. Temian, O. Marinescu, A. M. Brezovszki-Autori maramureşeni, dicţionar bibliografic, ed. Umbria 2000. „Oameni de seama ai Maramuresului. 1700 – 2010. ”Autor Vasile Iuga de Sălişte, editura DragoşVoda, Cluj Napoca, 2010. Anca Goja – Convorbiri cu elite, ed Proema, 2011

Volumele publicate au fost premiate la Cărţile anului în anii : 1998, 2001, 2005. In anul 2006 primeste premiul special acordat de Fundatia culturala Archeus(Baia Mare - Ocolis, 8-18 iulie 2006)

Au mai scris despre cărţile sale: Alex Ştefănescu, Ioan Moldovan, Petru M. Haş, Ion Burnar, Gh. Pârja, Grigore Ciascai, Ananie Gagniuc, Cătălina Latu, Adriana Plăcintă, Nicolae Scheianu, Dumitru Rusu, Dumitru Fânăţeanu, Nicolae Petricec, Anca Goja, Nicoara Mihali.

A realizat interviuri scrise şi publicate cu: Mihai Olos, Ilie Cămărăşan, Iosif Balla, Iosif Hamza, Mihai Pamfil, Nicolae Suciu, cu poeţii: Mihai Cupcea, Claudian Cosoi, Ion Burnar, Ion Bogdan, Ion M. Mihai, Ioan Marchiş.

A fost intervievat de Adriana Plăcintă, Nicolae Scheianu, Maria Garbe, Anca Goja. Interviurile s-au publicat in Interferente, revista liceului Vasile Lucaciu, Glasul Maramuresului, eStrada, Informatia zilei de Maramures, Graiul Maramuresului.

Este membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor din Baia Mare, redactor asociat al revistei Nord Literar.

„Ştefan Jurcă posedă secretul povestirii ce dezleagă, fie şi pentru o clipă,
viaţa de povara tăcerii, fapte anodine declanşînd prin rememorare tăria sau căinţa unei vieţi. Se moare imprevizibil, absurd, personajele vin de undeva şi se disimulează în anonimatul provinciei, în taina şi suferinţa provizoratului.”
Geo Vasile-Proza românească între milenii, pag. 155

„În privinţa artei de inspiraţie şi de investigaţie, Ştefan Jurcă nu este nici rural, nici citadin, în exclusivitate, preferinţa sa mergînd, se pare, spre zonele de contact ale unui mediu social surprins în dinamica lui istorică, cu dislocări dramatice, surprinse mai ales la nivelul fiinţei individuale”.
Augustin Cozmuţa-Punct critic, pag. 162

„Aparent se crează impresia că prozele sînt scrise cu uşurinţă, cu nonşalanţă chiar, dar sin context şi din subtext rezultă că fraza este îndelung elaborată, că nici un cuvânt nu este pus la întămplare, că se mizează numai un fel de detaşare de text.”
Ion M. Mihai- Scriitori din Maramureş, pag 227

„Ştefan Jurcă foloseşte cu pricepere şi grijă cînd stilul direct , cînd cel indirect liber, aici distingem dialogul sprinţar ori tăios, dincolo monologul sau monologul interior. Alteori personajele însele comentează alte personaje – forme intermediare între replică şi reflecţie, caracteristice anumitor autori din perioada bună a prozei româneşti.”
V. R. Ghenceanu – Dreptul la singurătate, pag 88

„În cea de-a patra carte a sa, scriitorul readuce în actualitate problematica anilor 70, cu absolvenţi de facultate repartizaţi ”în producţie” în diverse centre muncitoreşti din ţară, trimişi acolo să construiască socialismul şi ”să ridice socialismul pe cele mai înalte culmi”. Cartea este, de fapt, un rechizitoriu făcut unei societăţi închistate şi lipsite de perspectivă făcut de către nişte tineri sacrificaţi pe altarul unei ideologii mutilante”.
(Nicolae Scheianu )
Agentia de carte, 18 ianuarie 2012 - Pagina de gardă de Ştefan Jurcă

Mai este prezent în plachetele ”Amfore”, Arad, 1968, pag 121, Cuvînt înainte - Ştefan Augustin Doinaş; ”Caietele Măiastra”, Baia Mare, 1982, redactor Ion Bogdan, pag. 155; „Groapa cu (a)muze” parodii de Lucian Perţa, pag. 126, cuvînt înainte Victor Cubleşan, Noul Orfeu, antologie de poezie romana contemporana. „O antologie a poeziei maramureşene, de la poezia populară până în 2009”, alcătuită de Nicolae Scheianu Păuna, ed. Ethnologica, 2010, pag. 218-220, cu un studiu introductiv de Augustin Cozmuţa.