Dumnezeu a visat viata,
al carei unic scop este moartea
desprinsa din privelistea
timpului in descompunere,
doar Clipa nu a vrut sa-si imparta,
sarutul existentei cu nimeni altcineva
decat cu Eternitatea,
nascand odata pentru totdeauna
Iluzia Vietii,
unde totul trebuie sa se sfarseasca
in abisul Uitarii,
apa a viselor peste care suntem obligati sa trecem,
la fel de desculti precum am primit aceasta lume,
cu aceeasi ochi larg deschisi ce nu mai vad
decat Intunericul,
pe care nu-l mai pot constientiza
devenind astfel
Lumina Divina a Eternitatii
din noi,
cea care ne-a dat suflul vietii
patimas de reveria mortii
din care am venit.
Sa fie inainte de nastere,
acelasi lucru cu dupa moarte?
“Poezie de Sorin Cerin”