Am cumpărat toate uneltele cunoscute – Malaxoare,...

Am cumpărat toate uneltele cunoscute –

Malaxoare, betoniere, semănători, maşini de cosit,

Mori şi discuitori şi pluguri şi combine –

Toate au stat în ploaie şi sub soare,

Lovite, ruginind şi deformându-se

Pentru că nu aveam unde le adăposti

Şi nici nu le foloseam.

Către sfârşit, când am înţeles că totul s-a terminat,

Lângă fereastra mea, m-am văzut limpede,

Pe când pulsul îmi devenea mai slab,

Privind una din morile cumpărate –

De care nu avusesem nici cea mai mică trebuinţă,

Cum s-a dovedit ulterior.

O maşinărie faină, cândva proaspăt vopsită

Şi gata să-şi facă treaba,

Stătea acum cu vopseaua căzută.

M-am văzut ca pe o maşină bună

Pe care Viaţa nu a folosit-o niciodată