Omul işi zgândere mereu rana, voind parcă să se îmbete din propria-i suferinţă, ca şi cum conştiinţa unei nenorociri copleşitoare ar constitui totodata şi un izvor de voluptate.
FCitat de Feodor Mihailovici Dostoievski despre conștiință, suferință, acasă, casă, oameni

















