Citate de Omar Khayyam, pagina 2

123 citate de Omar Khayyam

Omar Khayyam, Filozof, matematician, astronom si poet persian

S-a născut pe 18 may 1048. S-a stins din viaţa în data de 04 dec 1131, la vârsta de 83 ani.

Ţara de origine: Afghanistan

Biografie: S-a născut la Nishapur, în Iran pe data de 31 mai 1048. A murit pe data de 4 decembrie 1131.

Cei mai iubiţi, mai vrednici şi mai buni Chemaţi de ani, de zile şi de luni Şi-au băut Cupa şi rând pe rând s-au dus La locul de odihnă, sub aluni.

Dă-mi cupa şi ulciorul! Să bem fermecătoare Făptura plămădită din rouă şi eter! Câte minuni ca tine zeflemitorul cer De mii de ori schimbat-a în cupe şi ulcioare?

Citat de Omar Khayyam despre cer

Mi se spune: Khayyam, nu mai bea! Eu răspund: Când beau, aud ceea ce spun trandafirii, lalelele şi iasomiile. Aud chiar ceea ce nu-mi poate spune iubita!

Nu planta copacul tristeţii în inima ta. Reciteşte în fiecare dimineaţă cartea bucuriei.

Citat de Omar Khayyam despre cărți, inimă

Grăbite ca şi apa, şi repezi ca un gând Ce-aleargă prin pustiuri.. fug zilele-mi puţine Şi totuşi două zile indiferente-mi sunt - Ziua de ieri şi ziua care-o să vină mâine.

Noi nu vom şti vreodată ce ne aşteaptă mâine. Tu bucură-te astăzi! Atâta îţi rămâne. Ia cupa şi te-aşează sub luna de cleştar, Căci mâine poate luna te va căta-n zadar.

Înaintea venirii noastre nimic nu-i lipsea lumii; după plecarea noastră, nu-i va lipsi nimic.

Mai daţi-mi vin să mi se-nvârtă capul, să simt în trup focul arzând aşa... Sătul de minciuni, să curgă vinul! Repede, sunt bătrân deja!

La omul iubit iubeşti şi defectele, iar la cel antipatic urăşti chiar şi onoarea.

Sufletul gânditor se retrage în singurătate.

Citat de Omar Khayyam despre cugetare, singurătate, suflet

Din lume nu-i nimica, doar vânt, în mâna ta, O pierdere e-n toate şi-o lunecare tristă; Admite că în lume ce e n-ar exista Şi tot ceea ce nu e admite că există.

Oceanul vieţii a apărut din necunoscut. Nu există om care să fi desfăcut mărgăritarul unde este închisă această taină mare, viaţa. Fiecare şi-a dat cu părerea, poate în funcţie de ce urmărea dincolo de cele spuse, dar despre ce este viaţa cu...

Te chinuieşte gândul că faci mereu păcate. Din orice bucurie o vină ţi-ai făcut. E fără rost tristeţea, Khayyam, căci după moarte Veni-va sau iertarea sau neantul absolut.

Un joc de şah e viaţa. Destinul singur joacă... Iar noi suntem pionii. Vrând de urât să-i treacă, Ne mută, ne opreşte, un timp ne mută încă Şi-apoi în cutia neantului ne-aruncă...

Un fir de păr stă -ntre-Adevăr şi Fals – Iar tu, la mijloc, pururi în balans; Alege Viaţa, Vinul bun şi mult C-ai dreptu-un lume la un singur dans.

Puţină apă şi puţină pâine Şi ochii tăi în umbra parfumată. N-a fost sultan mai fericit vreodată Şi nici un cerşetor mai trist ca mine.

Spun unii că există un Creator şi zic Că pentru a distruge, fiinţe a creat. Fiindcă sunt urâte? Dar cine-i vinovat? Sau pentru că-s frumoase? Nu mai pricep nimic.

Căzut-am pe gânduri în atelierul unui olar. Îl vedeam apăsând pe pedală. Şi pregătind cu mişcări iuţi pentru toarta şi gâtul unui vas: picioare de cerşetori, cranii de împăraţi.

Bea vinu-acela, el e un strop de veşnicie! Goleşte de substanţa plăcerii tinereţea! Că focul arde vinul dar suferinţi mângâie Ca apa vie-a vieţii, de-aceia ia şi bea!

Am venit pe lume-mai bogata-i ea? Voi pleca din lume-pierderea-o fi grea? vai, cine-mi va spune pentru ce din pulberi m-am iscat, si-n pulberi ma voi spulbera?

Autori