Citate de Socrate, pagina 7

196 citate de Socrate

Socrate - filozof grec antic

Numit(ă) și: Socrates.

Perioada de viaţă: 470 i.Hr-399 i.Hr

Ţara de origine: Greece

Biografie: Socrate (greacă: Σωκράτης Sōkrátēs; n. 469 î.e.n., Alopeke, Atena clasică – d. 399 î.e.n., Atena, Atena clasică) a fost un filosof din Grecia antică. Socrate s-a născut în Alopex, o demă în Atena antică, în 470 î.Hr., adică la sfârșitul războaielor...

Ce fericit aş fi să pot alunga şi eu grijile oamenilor şi să le dau, în schimb, ceva mai bun. Dar de unde să adun eu pentru asta atâta putere omenească, de vreme ce puterea divină n-o am? (Tu, din fiecare cuvânt, scoţi ce vrei. Ai putere...

SCitat de Socrate despre putere, îngrijorare, scop, fericire, armonie, cuvânt, vreme, pământ, viață

Nu sunt, bărbaţi atenieni, nici matematician, nici econom, ca să pot socoti cu cât se va îngrăşa visteria obştei şi cu cât se vor îngrăşa, în aceeaşi perioadă, pungile unor demagogi. Sunt un om simplu, în schimb sunt înzestrat cu o vedere bună –...

SCitat de Socrate despre promisiune, risipă, aer, vinovăție, simplitate, pământ, ochi, oameni

Durerea şi veselia nu se exclud una pe alta. Grija serioasă şi veselia – sunt cele două jumătăţi ale inimii. Fără seriozitate, omul devine capricios, uşuratic, superficial, iar fără veselie, acru, neîntreprinzător, sever şi neîncrezător în viaţă....

SCitat de Socrate despre râs, jocuri, îngrijorare, durere, schimbare, inimă, lume, oameni, viață

Ştiu ce e binele, dar săvârşesc adesea răul.

SCitat de Socrate despre bine, rău

A pune o povară pe un bolnav şi a da noroc unor needucaţi este acelaşi lucru.

SCitat de Socrate despre boală, povară, noroc

Nimeni nu ştie ce este moartea şi nici dacă nu e cumva cel mai mare bine pentru om, dar toţi se tem de ea ca şi cum ar fi siguri că e cel mai mare rău.

SCitat de Socrate despre moarte, rău, bine

Viaţa neexaminată nu merită trăită.

SCitat de Socrate despre viață

De vei întinde braţele spre cineva, îl vei pierde; dacă vrei să-l câştigi, să întindă el braţele spre tine. Prietenia şi dragostea nu se dobândesc cu sila şi nici formule magice nu există pentru aşa ceva. Măgulirile false te demască mai curând...

SCitat de Socrate despre răbdare, sfat, prietenie, bine, ajutor, iubire

Dragostea – cea mai frumoasă dintre toate nebuniile de pe acest pământ... Dragostea este năzuinţa spre voluptate şi spre bine. Dacă lipseşte un al doilea component nu este dragoste adevărată...

SCitat de Socrate despre iubire, pământ, bine

Dintre toate virtuţile omeneşti, cea mai bună e sofrosyné – cumpătarea, simţul adevăratei măsuri. Ea stă la baza celorlalte virtuţi şi fără ea nu eşti decât un şomoiog de paie, împins de vânt de acolo până acolo...

SCitat de Socrate despre cumpătare, măsură, simț

Era nespus de tulburat. Nu-şi lua ochii de pe ceea ce pentru un scluptor e de-a dreptul, sacru: forma, forma, forma, fiecare alta decât cealaltă, toate asemănătoare şi din nou deosebite şi totuşi, contopite toate şi corespunzătoare unei idei...

SCitat de Socrate despre frumusețe, ochi

O adiere mângâietoare îi răcori fruntea şi vocea sa lăuntrică, îi spuse în surdină: când îţi va intra în sânge că frumosul e binele şi binele e frumosul, când în inima şi în mintea ta se vor contopi şi unul şi altul în binefăcătoarea kalokagathia,...

SCitat de Socrate despre fantezie, bine, minune, voce, imaginație, idee, frumusețe, sânge, viitor, minte

Citate de Socrate, pagina 7

Ce fericit aş fi să pot alunga şi eu grijile oamenilor şi să le dau, în schimb, ceva mai bun. Dar de unde să adun eu pentru asta atâta putere omenească, de vreme ce puterea divină n-o am? (Tu, din fiecare cuvânt, scoţi ce vrei. Ai putere...

Nu sunt, bărbaţi atenieni, nici matematician, nici econom, ca să pot socoti cu cât se va îngrăşa visteria obştei şi cu cât se vor îngrăşa, în aceeaşi perioadă, pungile unor demagogi. Sunt un om simplu, în schimb sunt înzestrat cu o vedere bună –...

Durerea şi veselia nu se exclud una pe alta. Grija serioasă şi veselia – sunt cele două jumătăţi ale inimii. Fără seriozitate, omul devine capricios, uşuratic, superficial, iar fără veselie, acru, neîntreprinzător, sever şi neîncrezător în viaţă....

Ştiu ce e binele, dar săvârşesc adesea răul.

A pune o povară pe un bolnav şi a da noroc unor needucaţi este acelaşi lucru.

Nimeni nu ştie ce este moartea şi nici dacă nu e cumva cel mai mare bine pentru om, dar toţi se tem de ea ca şi cum ar fi siguri că e cel mai mare rău.

Viaţa neexaminată nu merită trăită.

De vei întinde braţele spre cineva, îl vei pierde; dacă vrei să-l câştigi, să întindă el braţele spre tine. Prietenia şi dragostea nu se dobândesc cu sila şi nici formule magice nu există pentru aşa ceva. Măgulirile false te demască mai curând...

Fii aşa cum îţi doreşti să fii văzut.

Întăriţi-vă trupul prin muncă şi mintea prin studiu.

Nimeni nu-i poate face omului atâta rău cât îşi poate face el însuşi.

Lasă-l pe cel care ar vrea să transforme lumea mai întâi să se transforme pe sine.

Cel care nu este mulţumit cu ce are nu va fi mulţumit cu ceea ce şi-ar dori să aibă.

Uneori şi într-un om rău scapără, pentru o clipă, scânteia conştiinţei sau a ruşinii...

Pe cei care merg în soare îi urmează în mod necesar umbra, iar pe cei care păşesc prin glorie îi însoţeşte invidia.

Câţi oameni buni şi cumsecade or fi umblând oare prin lumea asta zăpăcită şi noi habar nu avem de existenţa lor!...

Dragostea – cea mai frumoasă dintre toate nebuniile de pe acest pământ... Dragostea este năzuinţa spre voluptate şi spre bine. Dacă lipseşte un al doilea component nu este dragoste adevărată...

Dintre toate virtuţile omeneşti, cea mai bună e sofrosyné – cumpătarea, simţul adevăratei măsuri. Ea stă la baza celorlalte virtuţi şi fără ea nu eşti decât un şomoiog de paie, împins de vânt de acolo până acolo...

Era nespus de tulburat. Nu-şi lua ochii de pe ceea ce pentru un scluptor e de-a dreptul, sacru: forma, forma, forma, fiecare alta decât cealaltă, toate asemănătoare şi din nou deosebite şi totuşi, contopite toate şi corespunzătoare unei idei...

O adiere mângâietoare îi răcori fruntea şi vocea sa lăuntrică, îi spuse în surdină: când îţi va intra în sânge că frumosul e binele şi binele e frumosul, când în inima şi în mintea ta se vor contopi şi unul şi altul în binefăcătoarea kalokagathia,...