Balada hoţului dă şoapte IIDe-am umblatdin loc în loc, ca...
Citat de Valeriu Armeanu despre poezie, hoţi, sfinți, noroc, foc, umbră, apă, ochi, moarte, oameni
Balada hoţului dă şoapte II
De-am umblat
din loc în loc,
ca omul fără noroc,
am tot dat
cu ochii-n foc
şi-am trăit
într-un mitoc,
ca păduchele-n cojoc,
şi-am fugit, neică
de-acază,
ca să duc viaţă bengoază,
lângă una jarpaloază,
cea mai tare în găoază
şi stricată
pân la oază;
o fi fost ea
ca agava
da vorbea mai ha
ca ştoarva,
când o făcea
pă Caiava
pă Caiava
şi suava.
Of, de-al dracu
ce eram
furam calu
dă la ham,
furam roata
dă la car
şi sfinţii
din sărindar,
furam dă la cal nechezu
dă făcea ca păcerezu,
păcerezu-babarezu,
mai dihai
ca vinghirezu,
furam iapă nărăvea
dă nu stă apa pă ea,
nu stă ochiu dă pungaş
şi nici biciu dă geambaş.
Am furat mânzu
din iapă
şi beleaua
când se-adapă,
am furat
şi armăsariu
ca să afle coropcariu
că sânt mumă
dă tâlhariu
cu galbănii
la şerpariu.
Măiculiţă, umbră sacă,
am furat eu
cu Dodoacă,
dihai mangla jarpalacă
să-mi fac dulfă
din fârfoacă
ca s-o mângâi
la bişboacă,
şi să n-o mai dea
pe pâră,
când pe pâră,
când pe hâră,
zumbălai dă paciaură.
Am furat, Doamne
dă frig
gaura dă la covrig,
ca borfaşii
din Avrig,
care dorm
pă pipirig,
dă când stau
cu dracii-n jug
şi cu moartea
la oblâng.
