Cum să opresc sufletul meu spre a nu se urni cu-al tău?...

Cum să opresc sufletul meu spre a

nu se urni cu-al tău? Cum să-l sui oare

deasupra ta spre un alt ideal?

Ah, cât de mult să-l cârmuiesc aş vrea

la ţărmu-acela-n bezne-ascuns, spre a-l

pune-ntr-un loc străin, tăcut şi care

să stea, când profunzimi vibrezi în val.

Şi totuşi, ce pe tine şi pe mine

ne mişcă, ştie – arcuş – să ne îmbie,

din două coarde unic sunet dând.

Ce instrument ne ţine-n acordare?

Şi care-artist în mâna lui ne are?

O, cântec blând.