După ce ţi-ai îmbogăţit sufletul Până la prea plin Cu...

După ce ţi-ai îmbogăţit sufletul

Până la prea plin

Cu lecturi, gânduri, suferinţe,

Cu înţelepciunea multor personalităţi,

Cu ştiinţa de a interpreta priviri şi tăceri,

Cum şi a pauzelor care preced momentul marilor transformări,

Cu geniul divinaţiei şi al profeţiei,

Încât ţi se pare câteodată că ţii întreaga lume

În căuşul palmei tale –

Ei, dacă, prin acumularea atâtor puteri

În cuprinsul sufletului tău,

Sufletul ia foc,

Atunci răul din lume este expus luminii şi făcut cunoscut –

Tu, fii mulţumit dacă în ora acelei supreme revelaţii

Viaţa nu-ţi joacă cumva o festă.