Cand cele doua devin Una, cand unitatea nu mai poate fi destructibila atunci Iubirea primeste conotatie de sfintenie.
Sfintenia este si piosenie dar si credinta, este implinire dar si sacrificiu de sine, fiindca sfintenia le cere pe toate acestea.
Credinta este o caracteristica a sfinteniei, si de aceea este oarba la multe din rationalizarile cotidianului.