Caută în folclor: arata, pagina 2
Pe deasupra se arată
Neagră arătare
Pe jos se tîrăște,
O calci în picioare
Și tot te-nsoțește
Dar în bezna grea,
Poți să scapi de ea
Răspuns: Umbra
Primavara cand s-arata,
Prin gradini apar deodata
Ciorchini albi si albastrii
Din stelute, mii si mii!
Raspuns: Liliacul
Cumpana si cu mistria
Ii arata meseria!
Raspuns: Zidarul
Care minge colorata toata lumea ne-o arata?
Raspuns: Globul pamantesc
Sus pe cer s-arata munti de vata scarmanata.
Raspuns: Norii
Iad arata si e moale pusa-n foc sau stand la soare e la fel, dar este tare daca-i frig sau e racoare.
Raspuns: Smoala
Cine bate fara maini, Umbla fara picioare, Si arata fara degete.
Raspuns: Ceasul
N-are limbă și nici gură,
Și arată orice făptură.
Răspuns: Oglinda
Pe-o carare
Merge-o aratare
Sa are, cal nu-i
Coarne are, bou nu-i.
Raspuns: melcul
Ce vedere minunată Langă Viflaem s-arată
Ce vedere minunată
Langă Viflaem s-arată
Cerul strălucea,
Îngerul venea,
Pe-o rază curată.
Pastorilor din câmpie
Le vestește-o bucurie
Ca-ntr-un mic lăcaș
Din acel oraș
S-a născut Mesia.
Pastorii cum auziră
Spre locașul...
Manierele îl arată pe om.
Copiii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul
A fost odată un om. El avea o fată și un băiat. Și rămâind văduv de muma copiilor, îl îndemnă ariciul să se însoare a doua oară. Neveste-sei îi sta acești copilași ca sarea în ochi. Nu era...
Dănilă Prepeleac
Erau odată într-un sat doi frați, și amândoi erau însurați. Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el...
Făt-Frumos cel rătăcit
A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să...
Făt-Frumos din lacrimă
În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat...
Ileana cea șireată
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odinioară un împărat care avea trei fete, dintre care cea mai mare era frumoasă, cea mijlocie și mai frumoasă, iar cea mai tânără Ileana atâta de frumoasă încât...
Soacra cu trei nurori
(de Ion Creangă)
Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte.
O răzeşie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite şi...
Voinicul cel cu cartea în mână născut
A fost odată o babă şi un unchiaş. Ei până la vreme de bătrâneţe nu avură nici un copil. Ce nu făcură? Ce nu dreseră? Şi ca să aibă şi ei măcar o miarţă de copil, nici cât. Ba merseră pe la descântătoare,...
Voinicul cel fără de tată
A fost un împărat ş-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată şi o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ţinea de aproape şi n-o scăpa din vedere nici cât ai da...















