Caută în folclor: trezi
Pipăruş-Petru şi Florea-Înflorit
A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adică bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat...
Palatul de cleștar
Cam pe la începutul vremilor, până unde praștia minții nu azvârle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă.
Tot cu mâini și cu picioare era și pe-atunci, tot cu...
Ion cel Sărac și Zâna Lacului
Cică au fost undeva într-o ţară un om şi o femeie, şi cât au trăit au tot argăţit pe la boieri. Dar din munca lor nu se alegeau cu nimic. De slujeau pe haine, se ponoseau, de slujeau pe bani, se cheltuiau, de...
Florița din codru
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.
În mijlocul codrilor; lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară, pe unde umblă și trece împăratul cu voinicii săi, era odinioară o crâșmă, la crâșma aceea...
Făt-Frumos din lacrimă
În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat...
Sculatul si trezitul devreme fac omul sanatos, bogat si intelept.
Nu poţi trezi un om care pretinde că doarme.
Norocul este şi mai bun chiar decât trezitul de dimineaţă.
Nu trezi şarpele care doarme.
Ce face la beţie, se căieşte la trezie.
Omul beţiv la beţie scoate din gură ceea ce are la trezie.
Nu trezi leul din somn.
Cine se culcă cu un orb, se va trezi cu un ochi umflat.
Meșterul Manole
Pe Arges in gios,
Pe un mal frumos,
Negru-voda trece
Cu tovarasi zece:
Noua mesteri mari,
Calfe si zidari
Si Manoli - zece,
Care-i si intrece.
Merg cu toti pe cale
Sa aleaga-n vale
Loc de monastire
Si...
Plugușorul satiric: Frunză verde de mărar, Bună seara gospodari
Plugușorul satiric:
Frunză verde de mărar,
Bună seara gospodari.
Gospodari și gospodine
Și voi domnișoare fine.
De dormiți, de nu dormiți,
Va rugăm să vă treziți.
Dați urechea la fereastră
Și-ascultați urarea noastră.
Noi...
Zâna apelor
Pe vremile pe când era iobăgia cea grea, trăia un om sărac într-o colibă din pădurea domnească, căci era păzitor la pădurea aceea.
Odată a mers domnul la pădure și, părându-i-se că pădurarul ar fi dat cuiva lemne fără slobozenie...
Crâncu, vânătorul codrului
Zice c-a fost odată un om şi, când era să moară, chemă pe cei trei fii ai săi la pat şi le zise:
– Dragii mei copii, dacă voi muri eu, voi să-mi faceţi la mormânt un foc din nouăzeci şi nouă de cară de lemne şi...















